Instanţa supremă a respins toate cererile şi excepţiile invocate în dosarul „Trofeul calităţii”

Avocatul Liviu Cornel Popescu, angajat recent de fostul premier, a invocat, la termenul de miercuri al dosarului „Trofeul calităţii”, aproximativ 20 de cereri şi excepţii, printre care şi o solicitare de recuzare a procurorului Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) prezent la şedinţă, Elena Matieşescu, cerere respinsă de un alt complet de cinci judecători, special constituit.

Totodată, avocatul a arătat că Adrian Năstase ar trebui judecat de un complet de nouă judecători format din magistraţi penalişti, civilişti şi de la Secţia Comercială. Avocatul şi-a motivat cererea prin prisma normelor europene, arătând că nu este normal ca Adrian Năstase să fie judecat doar de judecători ai Secţiei Penale, ai căror colegi l-au condamnat în primă instanţă.

„Ei sunt colegi, fie de birou, fie vorbesc între ei, nu este normal ca domnul Adrian Năstase să fie judecat în recurs tot de ei. Această formaţiune de cinci judecători în materie penală nu satisface nevoia de convenţionalitate şi constituţionalitate. Judecata în recurs se face de cinci judecători în materie penală compus de judecători penalişti. Soluţia anterioară era ca judecarea să se facă de nouă judecători de la toate secţiile”, a explicat avocatul Popescu.

O altă cerere a vizat calitatea procurorului în procesul penal, avocatul lui Năstase arătând că acesta ar trebui să aibă aceleaşi privilegii ca şi avocatul în cadrul procesului penal. Avocatul a explicat că procurorul trebuie să aducă în mod egal argumente atât în acuzarea, cât şi în apărarea inculpatului, în cadrul procesului penal.

Alte articole

Alina Bica şi-a găsit chemarea în Italia. Şi-a deschis un cabinet de avocatură alături de italianul care l-a reprezentat pe Dragoş Săvulescu şi caută să-i ajute pe românii fugiţi de justiţia din ţară: „Am fost procuror 20 de ani. Ştiu cum gândesc procurorii”

Stenograme ULUITOARE în cazul avocatei Adriana Georgescu: „Eu trebuie să vorbesc cu NICUŞOR şi cu ILIE. E şi variantă cu VOINEAG. Doi oameni cu bani, ăia trebuie să mi-i achitaţi. Asta i-am spus”

Adrian Năstase a arătat, în sala de judecată, că se simte direct vizat de Legea micii reforme în justiţie, care ar fi fost pusă în aplicare tocmai pentru finalizarea în regim de urgenţă a proceselor sale.

Fostul premier a mai amintit că, în cazul intervenirii termenului de prescripţie pentru faptele de care este acuzat, el va opta „fără discuţie” pentru continuarea proceselor sale, cu scopul dovedirii nevinovăţiei sale, pentru care, susţine el, va primi achitare din partea judecătorilor ICCJ.

„Unele dintre chestiunile discutate aici arată că problema MCV-ului şi reforma în justiţie nu înseamnă, de fapt, doar acţiunea pe care Monica Macovei şi Daniel Morar au încercat să o facă pentru hărţuirea adversarilor politici, ci sunt chestiuni de esenţă ce trebuie modificate. Chestiuni privind rolul procurorului în proces, de exemplu. (…) Legea micii reforme în justiţie a avut un singur destinatar, iar destinatarul este chiar aici, în faţa dumneavoastră. Adrian Năstase. Deci termenele astea de câteva zile, toate aceste formule înseamnă nişte acţiuni îndreptate împotriva unor adversari politici”, a declarat Năstase, la ieşirea din sala de judecată.

Completul de cinci judecători va continua discuţiile în dosarul „Trofeul calităţii” în 23 mai.

În 30 ianuarie 2012, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, de către ICCJ, în dosarul „Trofeul calităţii”, în care este acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.

În acelaşi dosar, Irina Paula Jianu, fost inspector general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcţii, a fost condamnată la şase de închisoare şi cinci ani de interzicere a unor drepturi, pedeapsă la care i s-a aplicat un spor de un an.

Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct la ISC, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL şi soţii Marian Ioana şi Bogdan Popovici au primit fiecare câte şase ani de detenţie, la care s-a aplicat un spor de un an.

Decizia din ianuarie nu este definitivă, fiind contestată la completul de cinci judecători al instanţei supreme.