Interceptările pe mandatele de securitate naţională nu mai pot fi mijloace de probă. Decizia CCR care aruncă în aer dosarele penale

Curtea Constituţională a judecat astăzi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.139 alin.(3) din Codul de procedură penală coroborate cu cele ale art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României, se arată într-un comunicat de presă emis de CCR.

Dispoziţiile criticate au următorul conţinut:

Art. 139 alin.(3) din Codul de procedură penală: „Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege. „;
Art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991: „(1) Informaţii din domeniul securităţii naţionale pot fi comunicate: […] d) organelor de urmărire penală, când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni.”

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a respins cu unanimitate de voturi, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României.

Alte articole

Judecătorii CCR încasează lunar, pe lângă salariul de zeci de mii de lei, și spor de stres, în valoare de peste 2.000 de euro. Patru dintre magistrați cumulează și pensia cu salariul

Șefa CCR explică motivele anulării alegerilor din 2024: ”Motivele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea dreptului de a fi ales al candidaților și nerespectarea flagrantă a regulilor de finanțare a campaniei”

„Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.139 alin.(3) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991”, este decizia judecătorilor CCR.

În ultimii 10 ani, au fost eliberate aproape 30.000 de mandate pe siguranţă naţională.