Interviu cu Ioan Becali, poveste incredibilă de viaţă, spusă de el însuşi. De unde i se spune Giovani şi aventura fugii din ţară VIDEO

VICTOR CIUTACU – Vom sta de vorbă, atât timp cât ne permite spațiul editorial despre viața ta, despre un moment important în viața românilor, moment important și pentru tine, la ora aia tu fiind diasporez, mă refer la Revoluția din 1989 care te-a întors acasă, practic…

GIOVANI BECALI – Eram într-un bar, îmi luam cafeaua cu croisantul și văd pe TV France revoluție în România. Evenimentele din România…pentru că francezii au dat atunci…incredibil. zi de zi, zi de zi. Au fost zile în care 24 din 24 au continuat cu Revoluția din România.

Victor Ciutacu – Deci te-a prins, practic, declanșarea mișcărilor de stradă…

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

GIOVANI BECALI – M-a prins la Paris. I-am dat telefon nevesti-mii în Frankfurt, pentru că acolo stăteam, o aveam pe cea de-a doua fată născută cu 1 lună și ceva înainte, era mică.

Alte articole

EXCLUSIV Victor Ciutacu: „Bolojan dă impresia că și-a cumpărat pe persoană fizică biroul de la Palatul Victoria. N-au pic de legitimitate, dar călăresc România fără nici o străbatere”

EXCLUSIV. Victor Ciutacu: „Conclavul generalilor s-a organizat într-un grup secret ca să bage niște fete la facultate”

Victor Ciutacu – Născută la Frankfurt?

GIOVANI BECALI – Da. Toate sunt născute în Frankfurt

 Victor Ciutacu – Aveai cetățenie germană?

GIOVANI BECALI – Eu, familia și copiii. Ale mele toate au…sunt nemțoaice. Am stat 19 ani în Germania.

Victor Ciutacu – De când nu mai fuseseŞi în România?

GIOVANI BECALI – Din 75. Asta pentru că…la Frankfurt pentru că în momentul în care am cunoscut-o pe nevastă-mea am adus-o la Frankfurt și i-am spus…după ce i-am spus că nu sunt Giovani, că sunt român, că cutare și nu știu ce…și am adus-o în Frankfurt, unde eu cerusem azil politic atunci – Ea a zis că dacă ne combinăm și continuăm împreună și facem un copil, vreau să-l nasc în Germania. I s-a părut altfel Germania decât Franța, unde ea studia.

Victor Ciutacu – Soția ta studia în Franța în momentul în care…?

GIOVANI BECALI – Da, în Franța. La Paris…Sorbona.
 
Victor Ciutacu – Și te-ai dat și tu ceva student?

GIOVANI BECALI – Eu m-am dat italian… m-am dat Giovani, că așa am rămas Giovani. Dacă-i spuneam de România…și de …poate nu știa femeia. Știa, probabil, făcând facultatea la Paris, știa unde-i România, dar…Ceaușescu, Securitate, cutare, nu știu ce…în sfârșit.  Îi dau telefon nevesti-mii în Germania și îi spun ”Mami, ia dă drumul la CDF, RDF ceva, vezi ce e la nemți…”…E ceva..E Revoluție, mami, hai că mergem în România . Visam eu să merg în România? Deci nevastă-mea, din 84 până în 90, 6 ani venea de 2 ori pe an acasă, cu copiii, la casa aia bătrânească, stil vagon.

Victor Ciutacu – Deci ea venea în țară și tu nu?

GIOVANI BECALI – Venea în țară de 2 ori și eu nu puteam să vin. Îmi aducea casete înregistrate de Sf Ion..nu de-astea video … de-astea înregistrate la radio. ”Salut, Ioane!La mulți ani, Ioane”…toată lumea mă saluta..tata, mama…și-mi dădeau lacrimile, îți dai seama. Și ea venea, și eu nu puteam.

Victor Ciutacu – Dar tu de ce nu puteai?
 
GIOVANI BECALI – Eram plecat, fugit..Am cerut azil politic în Germania. Aveam pașaport, ”reisedokumente”, dar cu care aveam timp nelimitat de stat în Germania, ca un neamț, numai că nu aveam dreptul să votez. Dar acolo îți scria ”alle länder” ”außer Rumänien”. În afară de România. Cum veneam aici, cum mă înhățau. Și după Revoluție…am venit la Frankfurt, l-am sunat pe frati-miu să sune avocații, să vadă…”Nu mai ai, mă , nimic, am vorbit cu avocații, am luat o foaie, bum..” Și am venit în primăvară, tot le promisesem alor mei că mașina cu care o să mă întorc nu o să intre pe porțile unde băga unchi-miu Moskvich-ul și tata Dacia..Am venit cu un Mercedes 560..și când am deschis porțile, a intrat mașina, dar nu intrau și oglinzile, a trebuit să le trag de un buton. ”Uite, bă, nebunul..a promis că nu o să intre mașina lui și așa s-a întâmplat.”

VICTOR CIUTACU – Și cum a reacționat familia când ai apărut?

GIOVANI BECALI – Incredibil..Păcat că unchi-miu, tata lui Gigi nu mai trăia…murise cu 10-12 zile înaintea lui Ceaușescu. El era omul care nu credea..Nu credea când îi spuneam povești. Nu credea… Eu la 20 și ceva de ani visam… Da,de-aia am plecat..Să văd Parisul, citeam pe aici…eram prieten cu Serghei, cu Mădălin Voicu…citeam, aveam reviste. Era un…cineteca…vizavi de unde era OTV era un cinema. Și acolo mai vedeam filme…

VICTOR CIUTACU – La Romană…

GIOVANI BECALI – La Romană, dar mai încoace..Cinemateca…S-a făcut un bar mai târziu.Acolo ne întâlneam cu Mădălin și vedeam filme prohibite, interzise atunci în 72 -73. Renunțasem la cetățenia română ca să o iau pe aia nemțească și dup-aia, în 96, am predat cetățenia nemțească și am luat-o pe cea română. Mi-a dat-o domnul Stoica. Valeriu Stoica. Era ministru de Justiție..am depus jurământul.. După care au luat și nevastă=mea, și fetele..

VICTOR CIUTACU – Înțeleg că soția ta e dintr-o familie bună din Columbia

GIOVANI BECALI – Da, e dintr-o familie peste medie, să spunem. Tatăl ei a fost pilot de Boeing atâția ani. A avut și accident, a căzut cu avionul cu 195 de pasageri. Că bine îmi aduc aminte, 27 noiembrie 83, la Madrid…au murit aproape toți, s-au salvat 11 persoane. Era un zbor plin de personaje importante, pentru că cursa era Bogota – Madrid- Paris-Frankfurt… Au murit mulți oameni de știință, de cultură. Cabina a ars complet, îți dai seama. A fost un șoc tremend atunci pentru toată familia.