Informaţia a fost confirmată, pentru Mediafax, de surse apropiate anchetei declanşate de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

Dana Blându a deschis, împreună cu o altă învăţătoare, şcoala primară privată Şcolar AS, care are două sedii, în Băneasa şi Pipera, oferind şi servicii de after school, tabere şi petreceri pentru elevi, după cum se precizează pe site-ul şcolii.

Alte Articole

Maşinile pentru care şoferii nu sunt obligaţi să aibă ITP. ...

Angajat al unui supermarket, concediat după ce a folosit sacoșe ...

Partenera ei în această afacere spunea, acum mai mulţi ani, că primul sediu a fost deschis în octombrie 2005, iar cel de-al doilea, un an mai târziu.

Potrivit site-ului Şcolar AS, tariful lunar practicat este de 650 de lei pentru after school şi, respectiv, 800 de lei pentru şcoală primară, care creşte în cazul celor care doresc să fie asigurate masa şi transportul. În ofertă apare şi serviciul before school, care costă 500 de lei pe lună.

Tot pe site-ul şcolii private se precizează că aceasta are ca parteneri cadre didactice de la mai multe şcoli şi licee bucureştene, inclusiv de la Şcoala nr. 10.

Persoana de contact menţionată pe acelaşi site este chiar învăţătoarea Dana Blându.

Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) a sesizat, luni, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, în legătură cu presupusele fapte penale săvârşite de învăţătoarea Dana Blându de la Şcoala nr. 10 din Capitală, acuzată că ar fi cerut părinţilor bani de cadouri.

Reprezentanţii ISMB au mai precizat, pentru MEDIAFAX, că aspectele penale în acest caz vor fi analizate de către Parchet, iar cele administrative, de către unitatea de învăţământ.

Şeful ISMB, Constantin Trăistaru, a declarat anterior, tot pentru MEDIAFAX, că dacă se dovedeşte că învăţătoarea este vinovată, ea riscă sancţiunea maximă a excluderii din învăţământ.

Trăistaru a precizat că pentru analizarea acestui caz au fost nominalizaţi doi inspectori din cadrul ISMB şi s-a dispus constituirea unei comisii de cercetare la nivelul şcolii. Inspectorii vor realiza o cercetare independentă faţă de membrii comisiei.

Cercetările în acest caz vor începe efectiv în 6 ianuarie, întrucât personalul din şcoală este până atunci liber, iar angajaţii nu pot fi chemaţi la serviciu din concediu, conform legii. Trăistaru a estimat că cercetările vor dura o săptămână.

Reprezentanţii ISMB au contactat-o şi pe femeia care a făcut denunţul, mama unui elev de la clasa învăţătoarei, aceasta neaflându-se în prezent în Capitală, şi au invitat-o la discuţii tot începând din 6 ianuarie.

Trăistaru a mai precizat pentru MEDIAFAX că, dacă i se dovedeşte vinovăţia, învăţătoarea riscă sancţiuni maxime, până la excluderea din învăţământ.

ISMB va analiza totodată dacă este vorba de un caz izolat sau un fenomen la Şcoala nr. 10.

Părinţii sunt sfătuiţi să sesizeze inspectoratul şcolar în cazul în care li se cer bani pentru orice fel de protocol.

Consiliul Naţional al Elevilor a afirmat, în contextul cazului învăţătoarei care ar fi cerut bani de cadouri, că profesorii şi părinţii care permit astfel de practici încurajează corupţia, organizaţia avertizând că fondurile strânse ilegal în şcoli sunt, conform Codului Penal, foloase necuvenite.

Ancheta în acest caz a început după ce în presă a fost prezentată o înregistrare video preluată de pe Youtube, în care este surprinsă o discuţie între părinţi şi o învăţătoare de la Şcoala nr. 10 din centrul Capitalei, care cere bani pentru cadourile de sărbători.

Părinţii îi reproşează învăţătoarei că le cere prea mulţi bani, aceasta spunând că trebuie să fie oferite cadouri atât secretarei şcolii şi bibliotecarei, cât şi paznicilor şi femeilor de serviciu.

Potrivit discuţiei surprinse în înregistrarea video, învăţătoarea le reproşează părinţilor că nu au strâns suficienţi bani de cadouri: „Astea-s cadourile voastre? Am sunat. Mai vine ceva, nu mai vine. Atât vă reprezintă? Nu sunteţi cartofi, nu sunteţi oi să vă învăţ!”.

„Eu v-am întrebat: v-aţi organizat? Este în politica românească, balcanică, de sărbători să se ofere. Mi s-a spus că aveţi un buget de 50 de lei la patru oameni. Şi am întrebat cui daţi aceste cadouri? Mi s-a spus: trei profesori şi un director. Şi cealaltă directoare are bube? Şi copiii nu salută doctorul, femeile de serviciu?”, le reproşează învăţătoarea părinţilor.

Când un părinte spune că deja au dat 200 de lei în 26 noiembrie şi susţine că nu este normal să dea 1.000 de lei că vine Moşul, învăţătoarea îi răspunde: Bun, foarte bine, asta vă reprezintă!”.

Învăţătoarea spune apoi că de 50 de lei pot fi cumpărate sticle cu băutură pentru paznici: „Cincizeci de lei de la Moş duceţi spre cele şapte sticle de băutură pentru bodyguarzi. Şapte ori şapte sunt 49. Ce am cerut, fratele meu, ce am cerut?. Foarte bine, şapte lei pentru bodyguard nu e nicio problemă. Un cadou pentru bodyguard este perfect la 10 lei. Dar ca să îi dai secretarei şcolii, bibliotecarei şi informaticii …”.

Înrebată de un părinte de ce trebuie să dea bani pentru bibliotecară şi pentru informatică, învăţătoarea îi răspunde: „Pentru că este în comunitate, doamnă”.

Atunci când părinţii îi spun că nu pot da 500 de lei pentru cadouri, profesoara le răspunde: „Nu este problema mea! Pe mine nu mă încălzeşte, nu primesc onoruri, nu mă mută de la ţară, nu mi se întâmplă nimic. Copiii voştri însă o să fie, în schimb, nişte săraci în suflet! Pentru că i-am văzut cum doreau să se ducă să ofere”.

Învăţătoarea le spune apoi că „următoarea mişcare este de Paşte” şi le recomandă să se gândească până atunci dacă doresc să se alinieze „unui sistem românesc, balcanic, de stat”.

Aceasta a mai spus că, nici când avea „clasă de ţigani”, nu avea aşa cadouri.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, prezentat în 21 mai, suma totală pe care o cheltuie familiile cu şcoala este de 419,37 euro pe an, mai mult decât îşi pot permite familiile cele mai sărace din România. În aceste condiţii, majoritatea lucrurilor necesare elevilor ar fi imposibil de cumpărat dacă nu ar fi gratuite manuale, anumite rechizite şi transportortul.

Acestor costuri li se adaugă aşa-numitele „plăţi ascunse” ale sistemului de învăţământ preuniversitar, printre care banii daţi pe culegeri şi caiete speciale, software educaţional, uniformă şi echipamentul pentru sport, fondul şcolii, fondul clasei, contribuţia la paza unităţii de învăţământ, meditaţii, alimentele consumate pe durata programului de şcoală, diverse evenimente şcolare şi alte categorii, costul total mediu anual pe copil fiind estimat la 1.490 lei, adică în jur de 370 de euro.

În aceste condiţii, multe familii sărace preferă să-şi ţină copiii acasă sau să-i retragă de la cursuri când nu mai pot suporta costurile, relevă aceeaşi cercetare.