Conform dezvăluirilor, Serviciul Român de Informații (SRI) ar fi detectat un atac cibernetic asupra serverelor Autorității Electorale Permanente (AEP), atac ce ar fi fost orchestrat de o grupare afiliată Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR). Atacul ar fi fost doar unul dintre elementele unei operațiuni complexe prin care Moscova a încercat să influențeze procesul electoral din România.
Jurnaliștii de la Mediapart susțin că informațiile obținute provin atât din surse publice, cât și din comunicările oficiale transmise de SRI către partenerii europeni după scrutinul electoral. Aceste date arată o preocupare constantă a Federației Ruse, încă din 2023, pentru a influența cursul politic al României, într-un context geopolitic tensionat, marcat de conflictul din Ucraina.
Potrivit anchetei, Kremlinul și-ar fi propus promovarea unui candidat cu viziuni suveraniste, capabil să ajungă în turul doi al alegerilor prezidențiale, iar partidul acestuia să obțină cel puțin 30% din voturi la alegerile parlamentare. Prima opțiune a Moscovei ar fi fost lidera partidului S.O.S. România, Diana Șoșoacă, cunoscută pentru pozițiile sale pro-ruse și retorica antioccidentală.
Planurile Rusiei au fost însă date peste cap de invalidarea candidaturii Dianei Șoșoacă, fapt care a determinat o reconfigurare rapidă a strategiei. Astfel, interesul s-ar fi îndreptat către Călin Georgescu, o figură controversată, asociată în trecut cu teorii conspiraționiste și poziții radicale.
Deși în campania electorală Călin Georgescu nu a promovat deschis narative rusești, după anularea alegerilor de către CCR, Moscova a intervenit în spațiul public, calificând decizia instanței drept „o lovitură de stat”, potrivit surselor Mediapart.
În sprijinul concluziilor investigației, jurnaliștii francezi amintesc că, în luna decembrie 2024, președintele Klaus Iohannis a declasificat o serie de documente emise de instituții-cheie ale statului – SRI, STS, MAI și SIE – în urma unei ședințe CSAT desfășurate după primul tur de scrutin. Documentele arătau existența unor atacuri cibernetice coordonate asupra infrastructurii AEP, precum și campanii masive de influențare pe rețelele sociale, în special pe TikTok, în favoarea lui Călin Georgescu. Aceste campanii ar fi fost orchestrate de un „actor statal”, fără ca Rusia să fie menționată explicit.
Ancheta Mediapart vine în contextul unei preocupări tot mai mari în rândul statelor europene privind tentativele de ingerință ale Rusiei în procesele democratice ale țărilor din fostul bloc estic.
Citeşte şi: Cristian Terheş, anunţ după ce a votat: „Ori mergem într-o direcţie, ori în alta”