Investiţie de 275 de milioane de lei pentru reabilitarea sistemului de termoficare din Bucureşti, pe o lungime de 31,6 km

Municipalitatea susţine că actualul sistem de transport şi distribuţie a energiei termice este într-o stare avansată de degradare, ceea ce duce la pierderi anuale de căldură de peste 1,4 milioane de Gcal, echivalentul a aproximativ 280 de milioane de lei la valoarea de producţie a căldurii şi pierderi anuale de apă de adaos de peste 10 milioane de tone, în timp ce numărul mare de avarii înregistrate crează întreruperi în furnizarea serviciului.

„Pentru a putea asigura continuitatea şi calitatea prestării serviciului public de alimentare cu energie termică, în cadrul Strategiei de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor din municipiul Bucureşti se prevede reabilitarea a 500 de kilometri de reţea a circuitului de transport căldură, reprezentând un traseu de 250 de kilometri şi totodată circa 60 la sută din întreaga reţea de transport, divizată în 67 de loturi. Înlocuirea ţevilor de va face folosind soluţia modernă a conductelor preizolate. Datorită necesităţii de a nu perturba infrastructura rutieră a oraşului ărin atacarea simultană a unui număr mare de loturi, întregul proiect a fost etapizat în trei faze de execuţie, cu finaizare globală în anul 2030”, se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate realizat de RADET şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi pentru obiectivul de investiţii.

Conform studiului de fezabilitate, prima etapă de reabilitare se va face pe şapte loturi, pe o lungime de 31,62 de kilometri. În urma reabilitării reţelei de transport agent termic pe această lungime, s-ar diminua pierderile de căldură cu aproximativ 100.000 de gigacalorii pe an, spune RADET.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Întregul sistem de transport şi distribuţie a apei fierbinţi are o vechime de peste 40 de ani, din această cauză având loc avarii repetate, explică PMB.

Alte articole

Horoscop iunie 2026. Gemenele Timofte anunţă vești neașteptate, noi iubiri și oportunități uriașe. Răsturnări de situație pentru câteva semne zodiacale

VIDEO Merz și Macron, păpuși Muppets! Ironizați după incidentul dronei căzute la Galați, într-un clip devenit viral. Cum îl amenință pe Putin

Studiul de fezabilitate realizat de RADET propune două soluţii: fie demontarea conductelor de apă existente şi înlocuirea lor cu conducte noi din oţel, în soluţie preizolată – , fie schimbarea lor cu unele noi din oţel, în soluţie clasică.

„Ţinând cont de faptul că reabilitarea sistemului de termoficare al municipului Bucureşti se va face pentru o lungime de traseu de 501,404 kilometri, începându-se cu cei 31,621 de kilometri care au fost analizaţi, se observă în în urma reabilităţii întregului traseu indicatorii economici sunt pozitivi (…), deci se preconizează o creştere a bunăstării sociale ca urmare a implementării proiectului şi, prin urmare, merită să fie susţinut cu finanţare publică”, se concluzionează în studiul de fezabilitate.

Suma investiţiei, în valoare de aproape 275 de milioane de lei, ar urma să se facă de la bugetul Capitalei, în două tranşe.

De altfel, primarul Capitalei Gabriela Firea şi ministrul Energiei Toma Petcu au semnat în luna decembrie a anului trecut cu preşedintele firmei Itochu Corporation, Hiroyuki Trubai, un memorandum de înţelegere privind crearea unui parteneriat pentru modernizarea Sistemului Centralizat de Alimentare cu Energie Termică (SACET) al Capitalei, compania japoneză urmând să realizeze în acest an un studiu de fezabilitate în acest sens.

Potrivit municipalităţii, studiul de fezabilitate va urmări implementarea „Strategiei de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor din Municipiul Bucureşti”, aprobată în acest an de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), atât pentru actualele CET-uri, cât şi pentru alte trei noi ce vor fi amplasate în zona de nord-est a Capitalei.

Costurile pentru studiul de fezabilitate vor fi suportate de Guvernul Japoniei, prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Industriei, iar dacă soluţiile descoperite în urma studiului vor fi acceptate de partea română, finanţarea, pentru modenizare – estimată la peste 100 de milioane de euro – va fi făcută dintr-un împrumut acordat de Guvernul japonez prin Banca Japoneză pentru Cooperare Internaţională.