Informațiile transmise de Ministerul Finanțelor au fost adresate Președinției, Guvernului și Senatului și purtau eticheta ”strict confidențial”, pentru a evita declanșarea unei crize de neîncredere în capacitatea statului român de a-și onora obligațiile financiare.
Documentele oficiale – semnate de fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș, de secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, precum și de șefa ANAF, Nicoleta Mioara Cârciumaru – avertizau că, în absența unor măsuri bugetare urgente, România riscă depășirea țintei de deficit și, implicit, creșterea costurilor de finanțare și pierderea atractivității pentru investitori.
Fostul ministru Boloș a confirmat autenticitatea informărilor într-o declarație pentru Europa Liberă, care a și publicat documentul respectiv.
”În anul 2024, întreaga clasă politică vorbea despre faptul că nu se majorează impozitele și taxele, singurul care trimitea informări în acest sens eram eu. Execuția bugetară a fost publicată lunar și s-a văzut evoluția deficitului bugetar”, a afirmat Marcel Boloș.
Unul dintre cele mai importante documente se intitula ”Riscuri bugetare pe anul 2024 luând în calcul execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni” și era adresat direct președintelui Klaus Iohannis, premierului Marcel Ciolacu și președintelui Senatului, Nicolae Ciucă. În conținutul său, documentul sublinia pericolul iminent al colapsului financiar dacă nu sunt reduse cheltuielile publice.
”În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care să conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la finalul anului, există riscuri majore ca ținta asumată de deficit să fie depășită, cu consecința creșterii costului finanțării deficitului bugetar”, se arată în nota trimisă instituțiilor-cheie ale statului.
În total, șase astfel de documente au fost transmise între august și decembrie 2024. Printre riscurile identificate de Ministerul Finanțelor se numărau imposibilitatea susținerii majorărilor de pensii și salarii aprobate de guvernul Ciolacu, scăderea apetitului investitorilor pentru titlurile de stat românești și amenințarea retrogradării țării de către agențiile de rating.
Potrivit lui Marcel Boloș, la momentul plecării sale din funcție, pe 24 decembrie 2024, deficitul bugetar ajunsese la 8,43%, adică 148 de miliarde de lei. România a încheiat anul cu un deficit de 9,3%, echivalentul a aproape 153 de miliarde de lei, cu mult peste ținta asumată oficial.
În replică la acuzațiile privind moștenirea unui „dezastru economic”, fostul premier Marcel Ciolacu a negat că România s-ar afla în pragul colapsului.
”Frica de «junk» – motiv pentru austeritate oarbă?! Cine profită, de fapt, de panica indusă populației și firmelor românești? Am plătit prețul politic pentru greșelile mele. Am făcut un pas în spate, convins că, după un an super-electoral, care s-a prelungit nepermis de mult, România are nevoie de noi lideri. Decidenți care, încărcați cu energie și credibilitate, să poată continua traiectoria de dezvoltare a țării. Aud, însă, tot mai des în ultima perioadă acuzații dure și teorii alarmiste despre așa-zisul «dezastru economic» în care am lăsat România. Unii văd că îmi fac și plângeri penale de un ridicol fără margini, fără să știe că execuțiile bugetare sunt publice și oricine poate verifica foarte simplu cum au fost cheltuiți banii publici. Dar dacă trebuie să fac și pușcărie ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete”, a scris Marcel Ciolacu pe pagina sa de Facebook.