Iohannis, în Ungaria: A fost un pic greu de înţeles afirmaţia Austriei că nu are nimic împotriva României şi Bulgariei în Schengen, dar spaţiul nu funcţionează bine

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri între conferinţă de presă comună cu preşedinta Ungariei Katalin Novák, că nu a înţeles argumentul Austriei care a precizat că nu are nimic împotriva României şi Bulgariei, însă spatiul Schengen nu funcţionează bine şi atunci ei se opun aderării acestor state. La rândul ei, preşedinta Ungariei Katalin Novák a reinterat că ţara sa susţine ferm aderarea României şi Bulgariei în Schenge şi, atunci când Ungaria va prelua preşedinţia Consililui UE, va face totul pentru ca, în al doilea semestru în anul următor, România şi Bulgaria să intre în zona Schengen.

Klaus Iohannis, în Ungaria. Este prima vizită a unui șef de stat român la Budapesta în ultimii 14 ani

„Intrarea României în Schengen ar face spaţiul Schengen mai sigur şi mai puternic, ar face graniţa externă a UE mai solidă şi mai bine  apărată şi ar fi un cert câştig în relaţia economică între Ungaria şi România. Ungaria a fost din capul locului un partener corect şi ferm în această chestiune, şi-a exprima de la început opinia că este pentru aderarea României la Schengen şi îi mulţumim pentru această atitudine fermă. În continuare,, evident pe căile diplomatice bine cunoscute de Budapesta, poate în continuare să încerce ssă îi lămurească şi pe vecinii Ungariei mai din vest că aşa stau lucrurile. Repet. Nu există niciun argument contra adeăriri României”, a afirmat Klaus Iohannis, miercuri la Budapesta.

El a mai spus că România trebuia demult să fie în Schengen, dacă ar fi să ne luăm după îndeplinirea procedurilor tehnice, însă subiectul a fost politizat. Şeful statului a adăugat că nu înţelege atitudinea Austriei care s-a opus aderării României în Schegen şi care a susţinut că nu are nimic împotriva intrării României şi Bulgariei în zona Schengen, însă spaţiul nu funcţioneza bine şi de aceea se opun aderării.

Alte articole

Vila pregătită în secret pentru Klaus Iohannis de către RAAPPS va fi scoasă, în cele din urmă, la închiriere. Care este prețul lunar cerut și în cât timp se recuperează investiția

ANAF se pregătește să îl dea în judecată pe Klaus Iohannis. Fostul președinte nu vrea să plătească datoria de 1 milion de euro la Fisc (surse)

„Dacă ar fi să ne luăm doar după procedură, aşa cum în repetate rânduri, în toate forurile europene, spunem că nu trebuie să politizăm procedurile tehnice şi să respectăm toţi paşii care sunt prevăzuţi în tratate şi în regulamente, dacă ar fi să le luăm ad litteram, România trebuia să fie în Schengen de mulţi ani. Nu suntem şi în continuare noi am înţeles că este nevoie să convingem partenerii noştri că suntem un câştig pentru spaţiul Schengen. Ultimul argument adus de cei care s-au opus (Austria – n.r.) a fost un pic greu de înţeles. Afirmaţia lor a fost că ei nu au nimic împotriva României şi Bulgariei, dar spaţiul nu funcţionează bine şi atunci ei sunt împotrivă. Părerea mea este că aderarea României şi a Bulgariei nu ar face doar Schengen mai puternic, ar înlesni şi negocierile de îmbunătăţire a procedurilor din Schengen. Oricum am privi-o, aderarea României ar fi un câştig pentru UE, doar că încă nu toţi au înţeles foarte bine acest lucru”, a completat Klaus Iohannis.

Marcel Ciolacu pune piciorul în prag. Dacă Austria nu acceptă România în Schengen, guvernul român îi taie gazele

La rândul ei, preşedinta Ungariei Katalin Novák a reiterat faptul că ţara sa susţine ferm aderarea României şi Bulgariei la Schengen şi va continua demersurile diplomatice de sprijinire a acestui proces, iar atunci când Ungaria va prelua preşedinţia Consililui UE va face totul pentru ca, în al doilea semestru în anul următor, România şi Bulgaria să intre în Schengen.

„În viitorul apropiat aceasta va fi o problemă foarte importantă, aderarea la zona Schengen a României şi Bulgariei. Fsptul că Ungaria în mod ferm sprijină intrarea României cât de repete în zona Schengen. Toate argumentele sunt pentru intrarea României în Schengen, nu sunt argumente contra. Singurul argument ar putea fi privitor la migraţie. Ştim că migraţia este o ameninţare gravă în Europa. Ungaria a fost printre primele ţări care a recunoscut această ameninţare, ce înseamnă migraţia. Va trebui să luptăm împotriva ei. Va trebui să stăvilim migraţia care este un atac împotriva Europei, dar soluţia nu este ca România să nu intre în zona Schengen care îi revine de drept. Va trebui să întărim graniţele exterioare, dar asta trebuie să fie la graniţa exterioară a României şi acea graniţă exterioară va trebui să o apărăm împreună, aşa cum apără Ungaria, de exemplu, spre Serbia, graniţa exterioară a UE”, a explicat Katalin Novák.

Ea a adăugat că trebuie ca România să intre în Schengen pentru că poate apăra graniţa exterioară a acestui spaţiu.

„Eu consider că trebuie să evaluăm special această tendinţă a României de a intra în Schengen, pentru că se angajează pentru apărarea graniţei exterioară a Schengen, la graniţa României. Bineînţeles că la toate forurile existente spunem acest lucru. În cazul în care această situaţie nu se rezolvă până la preşedinţia Ungariei în UE, atunci Ungaria va face totul, în funcţia sa de preşedinte, pentru ca în al doilea semestru în anul următor România şi Bulgaria să intre în Schengen şi să se rezolve această problemă. Aşa cum s-a şi întâmplat deja ca Ungaria să rezolve probleme serioase în funcţia sa de preşedinte al UE”, a conchis preşedinta Ungariei.