Faptul că refuzul Austriei faţă de aderarea României (respectiv a Bulgariei) la Schengen ar putea avea pe termen lung consecinţe neplăcute pentru Viena, trebuie să fi fost înţeles într-un târziu de către toţi factorii implicaţi, în momentul în care premierul României, Marcel Ciolacu, a precizat că daunele produse în urma veto-ului a ajuns în România la o estimare economică de 2%.

Primele consecinţe concrete ale respingerii clare a extinderii spaţiului Schengen de către guvernul austriac au devenit vizibile vineri:  potrivit unei relatări din „Financial Times”, guvernul român vrea să insiste asupra unei legi care să permită „în situaţii excepţionale” accesul Bucureştiului la procesul de exploatare a gazului până când Austria nu va fi de acord cu aderarea sa la Schengen.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Gabriela Firea a anunțat strategia de comunicare și planurile ...

Traian Băsescu, despre posibilitatea ca preşedintele Klaus ...

Moneda de schimb în acest context este câmpul de exploatare Neptun Deep din Marea Neagră.  La acest proiect ce urmează să intre în producţie în 2027, OMV deţine jumătate din acţiuni – celălalt partener fiind compania Romgaz. Volumul gazului exploatabil este estimat la 100 miliarde metri cubi. Pentru comparaţie, Austria a consumat în ultima vreme 9 miliarde metri cubi pe an, iar volumul investiţiei a fost stabillit la 4 miliarde euro.

Compania energetică austriacă OMV deține parțial platforma Neptun Deep de pe coastele României, de unde, începând din anul 2027, ar putea fi pompate 10 miliarde de metri cubi. Luna trecută, premierul român, Marcel Ciolacu, a declarat că guvernul său nu intenționează să modifice o lege pe tema comercializării gazelor de pe malurile țării – o decizie față de care OMV ridică obiecții – atâta vreme cât Austria continuă să se opună aderării țării sale la Spațiul Schengen, relatează și Financial Times preluat de Rador Radio România.

Citeşte şi: Președintele Iohannis și premierul Ciolacu condamnă atacurile din Israel: „Transmitem condoleanțe familiilor și cerem ca aceste atacuri să înceteze imediat”

“Vom continua proiectul bazându-ne pe forma actuală a legii din domeniu, România continuând totodată să își susțină argumentele cu privire la intrarea sa în Spațiul Schengen, inclusiv în fața instanțelor europene, în cazul în care Austria nu își schimbă poziția”, a declarat Ciolacu în fața jurnaliștilor după întrevederea avută cu o delegație OMV de la București, pe data de 18 septembrie.

În iunie, OMV a reclamat România la o curte internațională de arbitraj după ce Bucureștiul a schimbat o lege pe tema gazelor din largul mării, ea prevăzând un veto al guvernului asupra unor contracte private “în situații de urgență”. Statul român controlează 50% din platforma Neptun Deep, cealaltă jumătate fiind deținută de OMV Petrom.

Anterior, Ciolacu a amenințat să dea în judecată Viena și să pretindă până la 2% din totalul veniturilor țării drept pagube datorate faptului că România este ținută în afara Spațiului Schengen după mai bine de 10 ani de la data stabilită inițial pentru aderarea sa.

Ministrul român al energiei, Sebastian Burduja, a declarat pentru Financial Times că disputa nu trebuie redusă la ceva de genul “îți dau asta ca să îmi dai aia, adică, voi ne oferiți accesul la Schengen , iar noi vă dăm gaze din Marea Neagră”. El a spus că legea gazelor permite guvernului “să intervină” în relațiile comerciale cu clienți privați “în anumite situații de urgență”, situații care, potrivit celor de la OMV, nu sunt tocmai clare.

Dar Burduja a mai spus că românii “se arată extrem de dezamăgiți din cauza neaderării lor la Spațiul Schengen. Vetoul Vienei pare mai degrabă un demers politic… care nu are nimic de-a face cu pregătirea țării noastre”.

OMV a refuzat să comenteze “decizia politică”, adăugând însă că “speră” ca, în curând, România să fie primită îm Spațiul Schengen. “Astăzi, o forță-cheie a Uniunii Europene este tocmai libera circulație peste frontiere”.

În mod discret, compania a intervenit pe lângă guvernul austriac în vederea admiterii românilor și bulgarilor în Spațiul Schengen. În România, OMV are aproximativ 8000 de angajați. Iar firma mixtă din această țară, OMV Petrom, la care este acționar majoritar, este cel mai mare contribuabil din România, în anul 2022, impozitul plătit la nivelul întregii țării fiind de aproximativ 7%.

Citeşte şi: EXCLUSIV | Victor Ponta, despre șpaga luată de Dumitru Buzatu: „Nu există discuție, îmi pare rău. N-ai ce să mai zici. La închisoare!”

Un șef al companiei a afirmat că ei nu sunt prea afectați de recentele amenințări venite din partea Bucureștiului. Ei consideră că secțiunea de gaze OMV de la Marea Neagră este una sigură, dată fiind marea importanță pe care o are în privința securității energetice a românilor și la nivelul UE.

În 2024, în Austria vor avea loc alegeri, iar, timp de un an, Partidul naționalist al Libertății, de extremă-dreaptă, a condus în sondaje, exercitând presiuni asupra guvernului de centru-dreapta al lui Karl Nehammer, silindu-l să devină și mai dur în privința imigrației. Nehammer a declarat de mai multe ori că România este incapabilă să-și securizeze frontierele pentru a bloca intrarea migranților clandestini.

Anul viitor, și în România vor avea loc alegeri, așa că nici ea nu poate da ușor înapoi. “Puneți-vă în locul nostru și veți vedea că nu e cinstit și nici plăcut să stai la coadă pe aeroporturi și la punctele de trecere a frontierei”, a declarat Burduja. “Și, fără îndoială, asta implică și niște costuri de ordin economic”.

Dar certurile pe tema legislației nu sunt singurul motiv pentru care s-ar putea ca explorările de pe platforma Neptune Deep să mai dureze încă mulți ani.

Întrucât, în Marea Neagră, războiul s-a intensificat, ucrainenii atacând Crimeea, iar Rusia bombardând Odessa și porturile de pe Dunăre, faza construcției, prevăzută a începe anul viitor, s-ar putea izbi de niște probleme legate de securitate. Termenul finalizării e stabilit pentru 2027.

Totuși, Burduja afirmă că România este pregătită să ajute la apărarea platformei Neptune Deep și s-a simțit îndreptățit să creadă asta în urma deciziei unor companii din luna iunie, vizând ultimele investiții. “Cu siguranță că  aceste gaze vor întări securitatea regională”, a spus el. “Or, asta nu e valabil doar pentru România, ci pentru întreaga regiune, inclusiv pentru Austria”.

“Este vorba despre o investiție de 4 miliarde de euro care va reduce dependența de gaze a Europei față de Rusia “, afirmă Burduja. “Îmi imaginez că Rusia va urmări cu atenție evoluția acestei investiții și, dacă ei o vor putea întârzia sau o vor putea opri, s-ar putea să încerce asta… România își va apăra teritoriul“.

Citeşte şi: Facturile românilor ard „la foc mic” bugetul familiilor până în 2025