Klaus Iohannis A CRITICAT Guvernul la întâlnirea cu FMI. Mesajul transmis de Cotroceni după discuţii

Întâlnirea dintre șeful statului și delegația FMI, condusă de Andrea Schaechter, șeful misiunii Fondului în România, a avut loc la Palatul Cotroceni.

„Bun venit la Cotroceni! Este o plăcere să vă primesc aici și aștept cu interes să aud detaliile discuției cu Guvernul. Sper că a fost una bună”, le-a spus Klaus Iohannis reprezentanților FMI.

Într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, dat publicităţii după întâlnire, se arată că „președintele României și-a exprimat îngrijorarea cu privire la vulnerabilitățile care pot afecta cadrul fiscal-bugetar viitor”.

„În cadrul întrevederii, reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional au prezentat Preşedintelui României cele mai importante evoluții ale Programului de asistenţă cu caracter preventiv. Programul a expirat în septembrie 2015, fără o evaluare finală favorabilă, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la voința Guvernului de a implementa reformele structurale asumate.

Alte articole

Veşti proaste despre banii românilor, anunţul BNR înainte de Sărbători. FMI anunţă creşterea datoriei la 70% din PIB

FMI a schimbat previziunile după măsurile de austeritate şi anunţă numai „plusuri” pentru Guvernul Bolojan

În contextul în care, totodată, există serioase rezerve că România îndeplinește condițiile necesare pentru a beneficia de un acord de tip Flexible Credit Line, Președintele României și-a exprimat îngrijorarea cu privire la vulnerabilitățile care pot afecta cadrul fiscal-bugetar viitor.

În plus, discuţiile au reiterat importanţa deosebită a recuperării întârzierilor în materie de reforme structurale, în special în privinţa eficienței întreprinderilor de stat, o atenție deosebită fiind acordată sectoarelor energiei şi transporturilor. Potrivit evaluărilor actuale, absenţa reformelor structurale ar deveni, pe termen mediu şi lung, un obstacol major în calea performanţei economice.

Pe de altă parte, referitor la bugetul pentru anul 2016, s-a evidențiat necesitatea ca România să nu se îndepărteze semnificativ de o abordare fiscal-bugetară prudentă, pentru a preîntâmpina o serie de riscuri macroeconomice. În acest sens, pe termen scurt, se impune păstrarea sub control a deficitului bugetar, ca element de responsabilitate și prudență la nivelul deciziilor de politică economică, astfel încât prognozele economice favorabile să fie reflectate de o creștere economică sustenabilă”, precizează Preşedinţia.

Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a reluat criticile şi pe Facebook: „Discuțiile din ultima perioadă despre încheierea unui nou acord cu FMI trebuie să aibă în vedere serioasele rezerve exprimate de oficialii Fondului Monetar Internațional că România îndeplinește condițiile necesare. Din păcate, Guvernul nu a reușit, prin măsurile adoptate, să convingă FMI că are voința de a implementa reformele structurale asumate. În urma întâlnii pe care am avut-o, astăzi, la Palatul Cotroceni, cu delegația FMI, îmi exprim îngrijorarea cu privire la vulnerabilităţile care pot afecta cadrul fiscal-bugetar viitor. Sper ca deficitul bugetar să fie păstrat sub control.”

Citeşte şi: Va negocia Dragnea cu Iohannis schimbarea premierului? Ce a răspuns liderul PSD

Ministerul Finanțelor Publice a început marți discuțiile cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional pe marginea bugetului de stat pe 2016.

Săptămâna trecută, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, declara că se discută inclusiv posibilitatea încheierii unui nou acord.

„În actualele condiții la nivel internațional, un astfel de acord, mult mai flexibil, poate constitui pentru România un plus”, spunea ministrul de resort.

Începând din 2009 și până în prezent, România a încheiat trei acorduri consecutive de împrumut cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană.

Ultimul acord cu FMI, care a expirat în septembrie 2013, a avut o valoare de două miliarde de euro însă autoritățile de la București nu au accesat fonduri. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia românească de eventuale șocuri pe piețele financiare. Acesta a fost cel de-al zecelea acord încheiat de România cu Fondul Monetar Internațional din ultimii 23 de ani și al treilea acord solicitat FMI, de la declanșarea crizei economice, în 2009.