„În data de 22 decembrie 2021, Parlamentul României a transmis Preşedintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (PL-x 232/2021). Legea trimisă la promulgare vizează modificarea art. 524-526 din Codul de procedură civilă, ce reglementează procedura contestaţiei la tergiversarea procesului, în vederea armonizării dispoziţiilor cu cele statuate prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 604/2020. Totodată, a fost introdusă printr-o normă distinctă, la art. III, posibilitatea contestării paternităţii stabilite pe cale judecătorească definitivă”, se arată în sesizarea transmisă de Klaus Iohannis la CCR.

În sesizare se mai arată că norma propusă a fost adoptată cu nerespectarea dispoziţiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la sistematizarea legislaţiei şi la unicitatea obiectului.

Alte Articole

Scandalul „Visarion Alexa” ia amploare după o nouă acuzație ...

EXCLUSIV Victor Ponta: „România nu ar trebui să aibă ...

George Simion cere interzicerea consumului de insecte, specialiştii ...

Citeşte şi: Klaus Iohannis, întâlnire de urgență la Cotroceni. Președintele a avut discuții cu patru miniștri!

„Astfel, în ceea ce priveşte sistematizarea legislaţiei, art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000 prevede că actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislaţiei, scop în care proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune. De asemenea, potrivit art. 14 din acelaşi act normativ, reglementările de acelaşi nivel şi având acelaşi obiect se cuprind, de regulă, într-un singur act normativ; art. 14 prevede, totodată că un act normativ poate cuprinde reglementări şi din alte materii conexe numai în măsura în care sunt indispensabile realizării scopului urmărit prin acest act”, mai indică sursa menţionată.

Sursa amintită precizează că este de necontestat faptul că datele de stare civilă ale unei persoane trebuie să corespundă întotdeauna adevărului, aspectele referitoare la statutul unei persoane prezentând interes atât pentru acea persoană, cât şi pentru societate, tocmai pentru menţinerea certitudinii şi siguranţei raporturilor civile patrimoniale şi nepatrimoniale, dar şi de altă natură juridică la care acea persoană este parte.

„Considerăm că paternitatea stabilită pe cale judecătorească nu poate fi contestată, printr-o nouă acţiune, prescriptibilă în termenul general de prescripţie de 3 ani, de către „tatăl din afara căsătoriei” – întrucât hotărârea judecătorească se bucură de autoritate de lucru judecat. Or, prezumţia de adevăr a hotărârii judecătoreşti prin care s-a stabilit paternitatea nu poate fi înlăturată/răsturnată decât prin exercitarea căilor ordinare sau extraordinare de atac prevăzute de lege. În ceea ce priveşte acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei, aceasta este o acţiune personală în reclamaţie de stare civilă ce are ca obiect determinarea legăturii de filiaţie dintre copilul din afara căsătoriei şi tatăl său, şi, de aceea, ea aparţine copilului”, mai argumentează Klaus Iohannis, în sesizarea transmisă la CCR.

Tot vineri, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat mai multe legi, între care şi Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2021 privind înfiinţarea Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), transmite Administraţia Prezidenţială.

Pe 27 septembrie, Executivul a adoptat această ordonanţă de urgenţă. Astfel, noua instituţie va înlocui CERT-RO. În perioada următoare, DNSC urmează să preia personalul, infrastructura şi atribuţiile fostului CERT-RO. Directoratul este conceput ca o instituţie civilă de anvergură, capabilă să devină în scurt timp un Centru de excelenţă recunoscut pe plan internaţional şi naţional.

Legea stabileşte că DNSC are responsabilităţi privind securitatea cibernetică a spaţiului cibernetic naţional civil, componentă a securităţii naţionale.

Actul normativ mai prevede că instituţia „îndeplineşte atribuţiile de autoritate competentă de securitate cibernetică la nivel naţional pentru furnizorii de servicii de găzduire/hosting, de servicii tip cloud şi furnizorii de reţele de distribuţie de conţinut”.

„Prin derogare de la prevederile art.16 alin.(l) din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, personalul nominalizat în echipele proiectelor finanţate prin programe, instrumente, mecanisme, fonduri europene sau internaţionale în care DNSC participă, este plătit la tariful orar/zilnic/lunar specificat prin contractul de finanţare. În cazul în care contractul de finanţare nu specifică tariful orar/zilnic/lunar, se utilizează plafoanele stabilite în Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare aflat în vigoare”, mai arată legea promulgată de către şeful statului.

De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea potrivit căreia studenţii şi personalul Serviciului Român de Informaţii şi al celorlalte autorităţi publice cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, înmatriculaţi la programe de licenţă, respectiv master sau studii postuniversitare la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”, să fie exceptaţi de la înregistrarea în Registrul matricol unic al universităţilor din România, deputaţii stabilind că aceştia vor fi înscrişi într-un registru special.

Şi tot vineri, şeful statului  a promulgat legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, informează Administraţia Prezidenţială.

Actul normativ promulgat, vineri, de către şeful statului are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2017, care prevede stabilirea unui ansamblu de măsuri ce vizează reducerea birocraţiei din cadrul sistemului de sănătate. Intervenţiile legislative se referă, în principal, la:

– majorarea limitei de vârstă până la care, în cazul unor afecţiuni grave ale copilului bolnav, pentru care nu se acordă certificat de handicap şi pentru care persoana îndreptăţită, potrivit legii, poate beneficia de concediu medical şi indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav, respectiv de la 7 ani la 16 ani;

– stabilirea afecţiunilor grave pentru care nu se acordă certificat de handicap de către comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii şi cuprinderea într-o listă care va fi aprobată prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;

– reglementarea cadrului legal pentru realizarea şi implementarea soluţiilor informatice pentru administrarea sistemului electronic pentru concedii medicale, precum şi stabilirea sursei de finanţare, implementarea în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate a modificărilor din domeniul fiscal determinate de schimbările legislative intervenite prin Ordonanţa de urgenţă nr.79/2017;

– reglementarea veniturilor în raport cu care se calculează indemnizaţia de maternitate.