Ion Columbeanu îşi apără fiul: Era NORMAL ca Iri să colaboreze cu Securitatea

Potrivit seniorului Columbeanu, „BTT îşi obliga oamenii să dea rapoarte şi BTT le trimitea mai departe” (la Securitate – n.red.), iar fiul lui a urmat ordinele: „Era normal ca Irinel să colaboreze cu organele de securitate ale statului, însă acum acest lucru e interpretat ca fiind negativ”. În martie 2013, CNSAS solicita Curţii de Apel Bucureşti (CAB) să constate calitatea de colaborator al fostei Securităţi a lui Irinel Columbeanu.

Pe 9 septembrie 2013, CAB a respins acţiunea ca neîntemeiată. CNSAS a făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) care, pe 15 octombrie 2014, a decis, definitiv, că Irinel a colaborat cu fosta Securitate. Ieri, la aproape patru luni, ÎCCJ şi-a motivat decizia.

Nu a contestat înscrisurile CNSAS

Potrivit documentului ÎCCJ, CNSAS a exemplificat cazurile particulare cu note date de Irinel Columbeanu sub numele conspirativ „Ivănescu”.

Alte articole

CFR Călători, obligată de instanţă să facă public cum a ajuns să plătească de două ori pentru sistemul IT de vânzare a biletelor

Un nou caz „Colectiv” în Mexic. Cinci oameni au murit după un incendiu devastator la concert VIDEO

Aceste note au denunţat „atitudini potrivnice regimului comunist” şi au vizat „încălcarea unor drepturi fundamentale ale omului”. Irinel nu a contestat că a scris acele note informative, însă „a arătat că informaţiile furnizate nu indică în concret nicio activitate sau atitudine manifestă potrivnică regimului comunist şi că, de asemenea, nu s-a făcut dovada că ar fi fost încălcat dreptul la viaţă privată şi libertatea de exprimare ale persoanelor denunţate, cetăţeni români sau străini”.

Cum le făcea rău celor pe care îi pâra

Judecătorii ÎCCJ au reţinut că informaţiile furnizate de Irinel Columbeanu („preocupările, opiniile şi anturajul persoanelor vizate”) erau „de interes pentru Securitate”, care putea determina ” încălcarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor vizate”.

Totodată, instanţa a constatat că stabilirea calităţii de „colaborator al Securităţii” nu impune ca „încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale să se fi produs în concret”, ci doar ca informaţiile oferite Securităţii „să fie de natură să aducă atingere acestor drepturi şi libertăţi”. „Aspectele consemnate în notele informative aveau aptitudinea de a determina organele de Securitate să adopte măsuri specifice”, se arată în motivare.

Reclama „lipsa de ataşament” faţă de politica PCR

Mai mult, Irinel „califica manifestările persoanelor denunţate, trăgând concluzia că au o atitudine ostilă regimului comunist şi orânduirii socialiste, ori că nu sunt ataşate politicii partidului”.

„Furnizând astfel de informaţii, nu se poate susţine că intimatul-pârât (Irinel – n.r.) să nu fi realizat că organele de Securitate puteau dispune măsuri de investigare şi supraveghere, acţiuni ce presupuneau prin căutarea şi obţinerea de noi date despre persoanele urmărite, încălcarea dreptului la viaţă privată al acestora”, conchide ÎCCJ.