CNSAS: Peste 6.000 de persoane au colaborat cu Securitatea în „calitate de elevi”

Mai mult de 6.000 de oameni au colaborat cu Securitatea în „calitate de elevi”, peste jumătate dintre aceștia fiind solicitați să ofere informații despre colegi și profesori, potrivit Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).

”Punând în practică concepţiile sistemului totalitar, Securitatea a dovedit că nu avea scrupule în a folosi colaboratori recrutaţi dintre minori”, au declarat reprezentanții CNSAS, care au prezentat o statistică plecând de la evidențele electronice aflate la dispoziția instituției, precizând însă că informația conținută în aceste baze de date nu este nici exhaustivă, nici exactă, dat fiind că în multe cazuri, statisticile fostei Securități sunt incomplete și că, de multe ori, colaboratorii din rândul elevilor nu au avut un dosar personal propriu-zis, ci doar o fișă a colaboratorului și nu au fost cuprinși în bazele de lucru ale Securității, notează News.ro.

Citește și: Crin Antonescu: Am depus astăzi solicitarea către CNSAS pentru a primi toate documentele din dosarul meu legat de fosta Securitate

CNSAS a precizat că în analiză s-a oprit la înregistrările care menționau „elev” şi aluat în calcul doar persoanele născute începând cu anul 1962, deci persoane care la începutul anului 1980 aveau maximum 18 ani.

Alte articole

Victor Ciutacu: Colaborarea lui Crin Antonescu cu Securitatea, cele 5 elemente suspecte

Ce a scris Crin Antonescu în declaraţia de la Securitate DOCUMENT CNSAS. Victor Ciutacu: „Invitație mai sinceră la dialog decât asta zău dacă am văzut”

”Am identificat 6121 persoane care au colaborat cu Securitatea în „calitate de elevi”. Majoritatea elevilor au fost recrutaţi pentru deservirea aparatului de Securitate pe diverse linii de muncă”, au spus reprezentanţii Consiliului.

Dintre aceste linii, CNSAS identifică Informaţii interne, aproximativ 3.580 persoane. Majoritatea, peste 80%, dintre ele au activat în zona numită „corp didactic, studenţi, instituţii de învăţământ”, adică elevi recrutaţi pentru a furniza informaţii despre colegi şi, eventual, profesori. O altă linie este cea de Contrainformaţii în sectoarele economice, unde au fost recrutate aproximativ 1500 persoane, elevi de la licee cu specific industrial şi agricol.

241

O altă linie de furnizare de ifnormații este cea a contrainformațiilor militare, pentru care au fost recrutate aproximativ 340 de persoane. Alte linii de muncă în care au fost cooptaţi elevii au fost: contraspionaj (de exemplu în probleme precum radioamatori, filatelişti etc.), antiterorism, paşapoarte, securitate şi gardă.
În plus, în bazele de date mai sunt cuprinse un număr de aprox. 600 înregistrări, elevi pentru care linia de muncă pe care au fost folosiţi nu a fost precizată.

În cazul elevilor care au colaborat cu Securitatea, în funcție de calitățile individuale, se pot distinge câteva categorii: cei mai numeroşi au fost încadraţi la categoria „persoane de sprijin” (aproximativ 5550 persoane), la „colaboratori” aproximativ 230 de persoane, apoi informatori, gazdă casă de întâlniri (6 persoane), şi alţii cu calitate neprecizată.

”Interesantă este şi repartizarea pe unităţile recrutoare ale securităţii a elevilor folosiţi drept surse. Datorită faptului că informaţiile disponibile în evidenţa electronică nu sunt complete, redăm cu rezerve numărul de elevi recrutaţi de către diverse unităţi, pentru perioada 1980-1989„, a notat CNSAS.

Cele mai multe persoane au fost recrutate pe linia contrainformațiilor militare (aproximativ 450) și de către inspectoratele județene Galați (400), Vrancea (mai mult de 300) și Sibiu (în jur de 300). Cele mai puțin persoane, potrivit datelor identificate, au fost recrutate la nivelul județelor Teleorman (39), Caraș-Severin (10), Hunedoara (2). Un număr improbabil de recrutări reiese la Securitatea Municipiului Bucureşti, care, conform înregistrărilor disponibile, ar fi recrutat în perioada menţionată doar în jur de 100 de surse dintre elevi.

Un capitol distinct este reprezentat de „abandonare”, respectiv încetarea colaborării. Pentru aproximativ 5300 de persoane nu se păstrează date legate de motivul abandonării. Este posibil să fi continuat colaborarea sau cei însărcinați cu actualizarea informațiilor nu au mai completat evidențele. Acolo unde există mențiuni, dintre motivele invocate de autorități pentru încetarea legăturii, cele mai des întâlnite au fost: lipsa posibilităţilor informative (aprox. 380), au devenit membri P.C.R. (aprox. 150 persoane), şi-au schimbat locul de munca, şi câteva prin deces, deconspirare etc.

Citește și: CNSAS a publicat numărul românilor urmăriţi în anii 80 de Securitate. Peste 250.000 de dosare, din care 50.000 care presupuneau ascultarea telefoanelor şi chiar filaj