Ion Iliescu, după audierea în dosarul Revoluţiei: Sunt martor, am avut o discuţie amiabilă

Întrebat dacă se simte vinovat pentru oamenii care au murit la Revoluţie, Ion Iliescu a spus: „Pentru ce? … Trebuie să ai discernământ (să pui această întrebare, n.r.)”.

Ion Iliescu s-a urcat apoi în maşina care îl aştepta la intrarea în sediul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a plecat fără să mai facă alte declaraţii despre audierea sa în dosarul Revoluţiei.

Fostul preşedinte Ion Iliescu a fost citat să se prezinte joi la Parchetul instanţei supreme pentru a fi audiat în calitate de martor în dosarul Revoluţiei, în care se fac cercetări pentru infracţiuni contra umanităţii.

După 27 de ani, Parchetul General a decis să redeschidă Dosarul Revolutiei și să investigheze, in rem, infracțiuni împotriva umanității.

Alte articole

Motivul pentru care Ion Iliescu rămâne fără certificatul de revoluționar: „Cum a ieșit el împotriva regimului, dacă făcea parte din marea elită?”

Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu, Miron Cozma, trimişi în judecată în Dosarul Mineriadei pentru infracţiuni contra umanităţii. Reacția lui Petre Roman

Fostul prim-ministru Petre Roman, europarlamentarul Laszlo Tokes, directorul Teatrului Naţional Bucureşti, Ion Caramitru, fost membru al Biroului Executiv al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, și scriitorul Mircea Dinescu, participant la Revoluția din 1989, au fost deja audiați în ultima vreme în legătură cu acest dosar.

Până în anul 1995 au fost trimise în judecată doar 275 de persoane printre care: 25 de generali, 114 ofiţeri si 87 de civili. Majoritatea a făcut parte din regimul comunist. Nicio persoană din grupul care a preluat puterea după 22 decembrie 1989 nu a ajuns în faţa judecătorilor. Anchetatorii au ajuns la concluzia că de vină pentru multe dintre vieţile pierdute ar fi chiar tocmai cei care au luat puterea, după fuga lui Nicolae Ceauşescu.

Iniţial, procurorii militari au spus că în România a existat un vid de putere în perioada 22- 27 decembrie 1989. Astfel, nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru deciziile luate în acea perioadă în care au fost înregistrate cele mai multe decese. „Nu a fost revoluție, a fost o lovitură de stat”, spunea generalul în rezervă Iulian Vlad, fost șef al Securității.

După analiza făcută de şefii parchetului s-a ajuns la concluzia că există documente clare care dovedesc că puterea fost preluată încă din 22 decembrie 1989 de către Consiliul Frontului Salvării Naţionale.

La începutul anului 2016, conducerea Parchetului General a analizat decizia procurorilor de a închide dosarul Revoluţiei. După ce a recitit mii de declaraţii şi documente, a descoperit nereguli grave.

În noiembrie 2016, cercetările în Dosarul Revoluţiei au fost extinse in rem. Procurorii militari au precizat că vor fi investigate inclusiv fapte comise după 22 decembrie, perioadă în legătură cu care, anterior, s-a constatat că nu sunt indicii privind infracţiuni.

Cercetarea evenimentelor, care s-au petrecut ulterior datei de 22 decembrie, a fost unul dintre argumentele invocate pentru redeschiderea dosarului.