Ionuţ Popa a murit. Fostul antrenor de Liga I avea 67 de ani

Ionuţ Popa a murit la Spitalul Județean Arad, acolo unde fusese adus în data de 9 iunie, după ce suferise un stop cardio-respirator. Antrenorul a fost transferat pe secția ATI, unde a stat în comă, apoi în moarte cerebrală până astăzi, când a fost constatat decesul după un nou stop-cardiorespirator suferit.

În urmă cu mai mult de un an, lui Ionuţ Popa i-au fost descoperite tumori la nivelul capului, care nu au putut fi operate.

Primele probleme de sănătate ale lui Ionuț Popa (67 de ani) au apărut în luna ianuarie a anului 2019, când era antrenor al echipei UTA. A fost consultat de mai mulți medici de la Arad, Timișoara, Viena, Cluj, Budapesta sau Iași, dar starea sa nu s-a ameliorat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În cariera lui de antrenor, Popa a pregătit echipele UTA, FC Bihor, Poli iaşi, CS Mioveni şi ACS Poli Timişoara. Ultima dată a stat pe banca echipei UTA Arad.

Alte articole

Traian Băsescu critică lentoarea negocierilor, dar a găsit premierul PNL: „E un liberal 100%”

FOTO Lucrări futuriste pentru modernizarea Bulevardului Iuliu Maniu din București: „Mai modern, mai verde, mai sigur și mai prietenos cu oamenii”

Ionuţ Popa părea resemnat cu boala care îl chinuie teribil.

„Sunt la Arad, acasă, încă de la începutul lunii septembrie, atunci când am venit din spital de la Cluj. Cum mă simt? Ca un om bolnav, dar poate că asta îmi este soarta. Am fost pe la o grămadă de medici, dar… Of, cum este viața asta! Chiar nu vreau să pară acum că mă plâng în presă, departe de mine acest gând, dar nici eu nu știu dacă se mai pot face multe pentru mine. Din păcate, medicii nu îmi pot face operația la cap, iar acest lucru îmi complică mult starea de sănătate. Sunt foarte trist din această cauză”, declara Ionuț Popa pentru ProSport.

Întrebat dacă îi este dor de fotbal, Ionuţ Popa a răspuns: „În această situație eu mă gândesc doar la problemele mele și la familia mea. Sunt conștient că cei dragi trec prin clipe grele din cauza problemelor mele medicale, dar fotbalul a fost viața mea. Păcat că nu mai sunt în putere să lucrez. Le mulțumesc frumos tuturor celor care s-au gândit la mine, dar acum vă rog frumos să mă scuzați, nu mai pot să vorbesc la telefon”.