ÎPS Teodosie i-a invitat pe Klaus Iohannis şi pe Ludovic Orban la Pelerinajul de Sfântul Andrei

ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, susține în continuare că pelerinajul de la Sfântul Andrei se poate ține. Ierharhul Tomisului va săvârşi duminică, 29 noiembrie, și luni, 30 noiembrie, Sfânta Liturghie la mănăstirea "Peștera Sfântului Apostol Andrei" din localitatea Ion Corvin, județul Constanța, acolo unde îi invită şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe premierul Ludovic Orban.

28 nov. 2020, 15:05
ÎPS Teodosie i-a invitat pe Klaus Iohannis şi pe Ludovic Orban la Pelerinajul de Sfântul Andrei

ÎPS Teodosie i-a invitat pe Klaus Iohannis și Ludovic Orban la Pelerinajul de Sfântul Andrei.

Luni, 30 noiembrie, este zi de sărbătoare națională legală, în care ortodocșii și catolicii români îl cinstesc pe Sf. Apostol Andrei, Ocrotitorul României și cel dintâi chemat dintre apostoli, care a adus cuvântul Evangheliei pe pământul Dobrogei de astăzi. Arhiepiscopia Tomisului și Înaltpreasfințitul Teodosie, personal, invită autoritățile de Stat centrale și locale (Președinte, Premier, membri ai Guvernului, parlamentari, Prefect, Președinte al Consiliului Județean, primari, consilieri județeni și locali etc.) să ia parte la sărbătoarea națională religioasă a tuturor românilor, Sfântul Apostol Andrei„, susţin reprezentanţii Arhiepiscopiei Tomisului.

Citeşte şi: Gigi Becali, în pelerinaj la Sfântul Andrei. Latifundiarul din Pipera ar urma sfaturile ÎPS Teodosie

Pelerinajul de Sfântul Andrei. Programul evenimentelor religioase

ÎPS Teodosie va oficia slujba de la mănăstirea „Peștera Sfântului Apostol Andrei”.

„Sâmbătă, 28 noiembrie, de la ora 22.00, Arhiepiscopul Tomisului va oficia Acatistul Învierii Domnului și Acatistul Sfântul Apostol Andrei la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța.

Duminică, 29 noiembrie, și luni, 30 noiembrie, de la ora 8.45, ierarhul Tomisului va săvârși Sfânta Liturghie la mănăstirea „Peștera Sfântului Apostol Andrei” din localitatea Ion Corvin, județul Constanța”, se arată într-un comunicat al Arhiepiscopiei Tomisului.

Citeşte şi: Teodosie, decizie de ultim moment în scandaul pelerinajului. A cerut ca toţi preoţii să fie detaşaţi la Mănăstirea Sf Andrei

 

Pelerinajul de Sfântul Andrei de anul acesta, permis doar pentru localinici

Instanța a respins cererea Arhiepiscopiei Tomisului de anulare a măsurii care impune ca la pelerinaje să participe doar localnici.

După decizia instanţei privind pelerinajul de Sfântul Andrei, Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, a transmis o scrisoare deschisă adresată premierului Ludovic Orban, în care reclamă abuzurile la care este supus clerul.

Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului
Teodosie cere ca toţi preoţii din Constanţa să fie detaşaţi la Mănăstirea Sf Andrei

„Am îndurat suficient, de la începutul acestei pandemii, împreună cu toţi oamenii de bună-credinţă din această ţară şi am respectat măsurile sanitare luate iniţial, în mod responsabil. De această dată, însă, trebuie să denunţăm public abuzurile pe care le orchestraţi, şi pe care forţele poliţieneşti şi de jandarmerie le exercită asupra noastră, într-o ţară europeană care se vrea a fi democrată şi nu aflată sub dictatură şi teroare. Nu vom îngădui acum, ca dreptul de a-l cinsti aşa cum se cuvine, pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, să ne fie călcat în picioare de cei care nu au frică de Dumnezeu şi se închină unei ştiinţe absurde, care nesocoteşte pe om în integralitatea sa: trup, dar şi suflet. Ce veţi face? Ne veţi bate, amenda, aresta şi executa pe toţi cei care vom merge să ne rugăm la Mănăstirea Peştera Sfântului Apostol Andrei, în ziua prăznuirii sale ?!? Veţi asmuţi justiţia şi forţele de ordine împotriva propriilor fraţi şi surori pentru a vă atinge scopurile fixate?

În luna decembrie a anului 1989, oamenii cu credinţă în Dumnezeu, profund nemulţumiţi de abuzurile puterii, s-au adunat la Timişoara în jurul casei pastorului reformat László Tőkés, căruia i se făcea atunci o nedreptate, mult mai mică în raport cu dorinţa noastră legitimă de a ni se respecta credinţa şi demnitatea. Nu subestimaţi dorinţa oamenilor de a striga din nou în stradă la Constanţa şi în alte părţi ale ţării „cu noi este Dumnezeu”, pentru a se putea ruga şi trăi liber, fără o nouă dictatură.

Un dram de înţelepciune în plus v-ar putea readuce în ultimul ceas, dumneavoastră şi colaboratorilor în suflete omenia, credinţa şi dreapta simţire pe care se pare că raţiunile pandemiei vi le-au întunecat. Dumnezeu să vă dăruiască gândul cel bun pentru a face ceea ce este cu adevărat de folos oamenilor din această ţară şi a nu lupta cu înverşunare împotriva Lui Dumnezeu şi a celor care cred în El. Doar o dată Fiul lui Dumnezeu s-a lăsat batjocorit… Lăsaţi-le oamenilor libertatea de a-L cinsti pe Dumnezeu, ca şi El să vă mai îngăduie acolo unde credeţi că v-aţi înveşnicit. Cu nădejdea că încă Dumnezeu mai poate lucra în mintea şi în inima dumneavoastră”, a scris ÎPS Teodosie,

 

Cine a fost Sfântul Apostol Andrei

S-a născut în Betsaida, localitate aflată pe malul lacului Ghenizaret din Galileea, şi este fratele Sfântului Apostol Petru. Inițial era ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul, de la care aude că Hristos este Mesia Cel așteptat. Astfel, devine ucenic al lui Iisus Hristos, chemând și pe fratele său, Simon, care va deveni Apostolul Petru. De aceea este numit Cel dintâi Chemat.

Cei doi au renunțat la îndeletnicirea de pescari, i-au urmat lui Hristos și, după Învierea Domnului, au devenit „pescari de oameni”, adică apostoli. După Înălţarea Domnului, sorţii au decis ca Andrei să propovăduiască în Bitinia, Tracia, Macedonia şi Sciţia Minor (Dacia Pontică, Dobrogea de astăzi, în cetăţile Tomis, Callatis, Histria), apoi Bizanţ şi Grecia. De aceea este cunoscut drept „apostolul românilor”.

Conform istoricilor bisericești, Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat în cetatea Patras, din Grecia de astăzi, prin răstignire, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, numită „crucea Sfântului Andrei”. Moaştele sale au fost duse la Constantinopol în anul 350. În anul 850, împăratul Vasile I Macedoneanul a redat locuitorilor din Patras capul sfântului apostol. În urma celei de-a patra cruciade, moaştele Sfântului Andrei au ajuns la Amalfi, în Italia, apoi, în 1462, ele au fost duse la Roma. În anul 1964, capul Sfântului Andrei a fost înapoiat locuitorilor din Patras.

În anul 1995, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a declarat sfânt cu cruce roşie, fiind cinstit în toată Patriarhia română, iar în 1997, Sf. Andrei a fost numit Ocrotitor al României. În anul 2012, 30 noiembrie a devenit Zi de Sărbătoare Legală.

Sfântul Andrei este ocrotitorul României, al Rusiei, al Greciei și al Scoţiei (care are un X pe steag).

Aproape 700.000 de români poartă numele Sfântului Apostol Andrei.

 

Pelerinajul de Sfântul Andrei. Mănăstirea „Peștera Sfântului Apostol Andrei”

Conform scrierilor teologice şi istorice, Sf. Ap. Andrei a ajuns pe pământul dobrogean în jurul anului 60 d. Hr. şi s-a oprit cu ucenicii săi aici, unde a găsit trei preoţi păgâni care slujeau în peşteră, geţi de neam, cunoscuţi sub numele Innal, Rimmal şi Pinnal. Peștera este situată în Dealul Urluiului, la 4 km de localitatea Ion Corvin și aproximativ 80 de kilometri de Constanța.

Conform tradiției, aici s-a adăpostit Sfântul Apostol Andrei, fiind considerată primul lăcaş de cult de pe teritoriul ţării noastre şi poarta de pătrundere a creştinismului pe teritoriul României.

I-a botezat în apa unuia din izvoarele care curge lângă peşteră (pârâul Cuzgun), după care au fost hirotoniţi ca preoţi creştini. Izvoarele se văd şi astăzi, iar localnicii şi pelerinii le consideră izvoarele cu apa cea mai bună din tot cuprinsul Dobrogei. Acest loc de rugăciune şi vieţuire duhovnicească a devenit o adevărată vatră monahală, cunoscută bine în zonă, așa cum demonstrează toponimia locului. Pădurea care adăpostea sihăstria s-a numit în popor sfântă, iar valea din împrejurimi Valea Călugărilor.

În primăvara anului 1943, peştera şi izvoarele au fost redescoperite de preotul Constantin Lembrău, împreună cu Jean Dinu, teolog şi jurist cu studii la Sorbona. În acelaşi an s-au început lucrările de amenajare a peşterii şi a incintei. La intrarea în peşteră s-a ridicat o faţadă din zid de piatră tencuită în exterior, iar în faţa peşterii s-a amenajat un platou pentru slujbe. La 30 iulie 1944, Episcopul Chesarie Păunescu a sfinţit locul, redându-l cultului, redevenind loc de închinare şi de rugăciune, aşa cum a fost în decursul vremurilor.

Greutăţile războiului au dus însă, încetul cu încetul, la uitarea peşterii şi la intrarea ei în ruină. Starea ei de degradare s-a accentuat odată cu desfiinţarea forţată a Episcopiei de Constanţa, în anul 1948, şi transferarea Episcopului Chesarie şi a administraţiei eparhiale la Galaţi.

Abia în cursul anilor 1986-1989, prin grija arhiereului Lucian Florea, pe atunci vicar episcopal la Galaţi, au fost curăţate intrarea şi interiorul peşterii. Turla de piatră a fost înălţată până la 1 m deasupra pământului, ca să nu intre în peşteră apa ce se scurgea de pe deal.

În vara anului 1990, doi vieţuitori de la mănăstirea Sihăstria, ieromonahul Victor Ghindăoanu şi monahul Nicodim Dincă, care era de fel din partea locului, din satul Zorile, au sosit în Dobrogea cu gândul de a reface vechea vatră monahală. S-au ridicat chilii, un paraclis, iar la 17 octombrie 1993 s-a pus piatra de temelie a bisericii mari. Tot atunci s-a turnat fundaţia noului paraclis.

În primăvara anului 1994, Arhiepiscopia Tomisului a hotărât ca Sf. Andrei să fie socotit ocrotitorul Dobrogei.

Între 1998-2002 au fost executate lucrările de construcţie la biserica mare, o adevărată catedrală împodobită la exterior cu mozaicuri impresionante şi la interior pardosită cu marmură, iar în anul 2006, biserica a fost sfinţită de către IPS Teodosie Petrescu.

În acest sfânt lăcaş se păstrează o părticică din moaştele Sfântului Apostol Andrei, adusă din Grecia.


loading...