Irakul vrea să judece combatanţii străini care s-au alăturat Statului Islamic în schimbul a 1,8 miliarde de euro

Problema întoarcerii în ţara de origine a celor aproximativ 1.000 de jihadişti aflaţi în prezent pe mâna forţelor kurde din Siria este foarte sensibilă în opiniile lor publice.

Parisul, de exemplu, nu a pus în aplicare, până în prezent, un plan de repatriere a jihadiştilor francezi din Siria şi a familiilor acestora, dezvăluit de presă şi pe care Guvernul l-a prezentat drept o ”ipoteză” de lucru.

Bagdadul a propus, astfel, această ”opţiune”, a declarat pentru AFP un reprezentant guvernamental sub protecţia anonimatului, şi anume judecarea în Irak a acestor străini ”în schimbul a două miliarde de dolari”, adică aproximativ 1,8 miliarde de euro.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Bagdadul îşi rezervă dreptul de a cere ulterior ”alţi bani, pentru a acoperi cheltuielile cu detenţia acestora”, a adăugat sursa citată.

Alte articole

Arabia Saudită a doborât trei drone care au pătruns în spaţiul său aerian din Irak

Ministrul Apărării, Radu Miruță, anunță că toți cei 117 militari români din Irak au fost retrași: „NATO s-a ocupat de evacuarea întregii baze”

Irakul a condamnat deja, la moarte sau la închisoare, câteva sute de străini. El se pregăteşte, de asemenea, să judece în curând 12 francezi transferaţi din Siria, apreciind că are comptenţă asupra lor, având în vedere că teritoriul SI se extindea, la apogeul său, de o parte şi de alta a frontierei irakiaono-siriene.

Cu scopul de a încarcera şi judeca pe teritoriul său jihadişti străini, Irakul a calculat ”costurile operaţionale” pe baza precedentului închisorii militare americane de la Guantanamo Bay (Cuba), a declarat pentru AFP alt reprezentant, de asemena sub protecţia anonimatului.Aceşti jihadişti provin din ”52 de ţări”, majoritatea membre ale coaliţiei antijihadiste, a declarat al treilea reprezentant.

Din aceste negocieri ar putea să apară un ”tribunal special”, apreciază acest ultim reprezentant irakian, tot sub protecţia anonimatului. Această opţiune se loveşte însă de problema pedepsei cu moartea – refuzată de Uniunea Europeană (UE), din care sunt reţinuţi în prezent zeci de cetăţeni de către kurzi în Siria, indică oficialul citat.