Ireal! Cum a reușit guvernul să urce cu 1.350 la sută diferența de impozit pentru casă. Expert: ”Cred că au greșit legea”

Reforma fiscală pe repede înainte aduce în legislație și anomalii pe care experții le consideră greu de explicat. Este și cazul unui act normativ prin care guvernul a vizat mărirea impozitelor pe clădiri, din dorința de a aduce mai mulți la bugetul marcat de un deficit uriaș – cel mai mare din Uniunea Europeană.

Expertul în fiscalitate Gabriel Biriș remarcă faptul că actul normativ cu pricina, în loc să elimine ”distorsiunile dintre persoane fizice si juridice”, nu face decât să le amplifice. Practic, arată Biriș, diferența de impozit datorat de o persoana fizică și una juridică, pentru același apartament, nu va mai fi de 200%, ci de 650% sau chiar 1.350%. Cum a fost posibil acest lucru? Prin faptul că guvernul, în opinia expertului, a omis să modifice, în vechea legea, un articol referitor la cota de impunere pentru clădirile nerezidențiale deținute de persoane juridice.

Citește și Taxa rutieră pe care românii vor fi nevoiți să o plătească în Bulgaria! Cât vor trebui să scoată șoferii din buzunar

Cum a reușit guvernul să urce cu 1.350 la sută diferența de impozit pentru casă

”Mai degrabă cred că au greșit legea”, susține Biriș, care își explică, într-o amplă postare pe Facebook, punctul de vedere privind actul normativ.

Alte articole

Cu cât au crescut taxele și impozitele locale în 2026 în funcție de orașul de domiciliu. Majoritatea primăriilor au majorat impozitele la nivelul maxim permis de lege

Ce modificări fiscale au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2026 și cum ne afectează. Economistul Radu Georgescu: „Populația și companiile sunt bombardate cu creșteri de taxe” DOCUMENT

”Fac o mărturisire: sunt confuz!
Explic mai jos:
– S-au mărit impozitele pe clădiri cu destinație rezidențială deținute de persoane juridice, prin creșterea de la 1.492 lei/mp la 2.677 lei/mp (+79,4%, în realitate mai puțin, că oricum creștea cu inflația). Asta e clar.
– S-a abrogat alin. (1) de la art. 460, alineat care reglementa cota de impunere (între 0,08 si 0,2%) pentru clădirile rezidențiale deținute de persoane juridice;
– S-a păstrat nemodificat alin (2) care reglementează cota de impunere (între 0,2 și 1,3%) pentru clădirile nerezidențiale deținute de persoane juridice.
Deci, firmele care dețin clădiri rezidențiale nu mai plătesc impozit pe clădiri? Eu așa citesc!
Asta o fi vrut autorul? Nu cred, că tot pachetul ăsta este despre creșteri de impozite, nu despre scutiri…
Mai degrabă cred că au greșit legea, că au vrut să unifice tratamentul clădirilor deținute de persoane juridice (rezidențial, nerezidențial) la nivelul clădirilor nerezidențiale (1,3% + max. 100%, adică max 2,6%) și că au uitat să modifice si alin. (2), care acum se referă doar la nerezidențial.
Adică, în loc să eliminăm distorsiunile dintre persoane fizice si juridice, le amplificăm, așa cum era până în 2015.
Dacă asta a vrut autorul, vom avea sigur și o OUG de modificare a legii pentru care încă așteptăm decizia CCR…
Diferența de impozitul datorat de o persoana fizică și una juridică – pe același apartament, nu va mai fi de 200%, ci de 650% sau chiar 1350% (acum în București avem 0,2% pentru rezidențial și 1,5% pentru nerezidențial – adică de 7,5 ori/750% mai mult)”, a scris expertul fiscal.

Gabriel Biriș subliniază, în aceeași postare, că majorarea uriașă a impozitului va cădea în sarcina chiriașilor. Expertul oferă și un exemplu privind creșterea chiriei pentru o garsonieră din București, ca urmare a actului normativ pe care l-a adoptat guvernul.

”Dar oare autorul (legii – n.r.) nu o ști că firmele nu stau în apartamente, ci le închiriază unor persoane (ca de aia sunt ‘cu destinație rezidențială’!)?
Cine va plăti creșterea de cel putin 6,5 ori a impozitului? Chiriasul!
Să mai spunem și că urmare a mini-reformei din 2015 a apărut o piață nouă: a investițiilor în apartamente pentru închiriere (fie construit ca să fie închiriat, fie cumpărat ca să fie închiriat, inclusiv multe cămine studențești), ‘pe firmă’.
Anterior, acest lucru nu era posibil, impozitul pe clădiri datorat de firme fiind pur și simplu prea mare (dubla chiria). Apartamentele de închiriat erau ultra-majoritar ‘pe persoană’ (evident, de preferință fără contract).
Să facem un calcul simplu, pentru o garsonieră de 30mp în București:
– Valoare impozabilă: 2.667*2,6*30 = 208.000 lei;
– Impozit PF 0,1%: 208 lei.
– Impozit PJ 1,5%: 3.120 lei (416 lei acum). Deci, plus 2.700 lei/an, adica +225 lei/luna (45 euro).
Cam cu 10% vor crește deci chiriile ‘pe firmă’.
Asta dacă nu cumva chiar au vrut să elimine impozitul pe clădiri la firme, ca să stimuleze piața de închirieri”, explică expertul fiscal.

Citește și Codul Muncii ar urma să fie modificat. Cine sunt angajaţii care primesc spor de 25% la salariu în vremuri de austeritate