Forţele de poliţie au fost atacate cu diverse obiecte, în special cărămizi, sticle şi fumigene, pe mai multe străzi din oraş. Violenţele au început după decizia din 3 decembrie a consiliului municipal din Belfast, capitala provinciei britanice Irlanda de Nord, de a nu mai arbora permanent Union Jack pe clădirea primăriei.

Această decizie controversată a generat violenţe repetate din partea protestanţilor, susţinători ai uniunii Irlandei de Nord cu Marea Britanie. Potrivit unui bilanţ furnizat duminică de poliţie, 52 de poliţişti au fost răniţi de la începutul violenţelor, în timp ce 70 de persoane au fost reţinute, iar 47 inculpate.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

De la o „mică umflătură” la un tumoare de câteva kilograme: ...

Primul mesaj al prințului William de la diagnosticarea prințesei ...

Sâmbătă seara, după o manifestaţie, aproximativ 100 de persoane au aruncat din nou cu diverse obiecte în poliţie. Unii dintre poliţişti au declarat că au auzit cum au fost trase focuri de arme în direcţia lor. Poliţia a folosit tunuri de apă pentru a dispersa manifestanţii.

„Fiţi convinşi că vom avea resurse suficiente, atât timp cât va fi nevoie, dacă aceste tulburări se vor repeta”, a avertizat şeful poliţiei nord-irlandeze, Matt Baggott.

Un oficial din cadrul Federaţiei poliţiei, un sindicat al forţelor de ordine, Terry Spence, a apreciat că aceste focuri de armă sunt o evoluţie foarte gravă a situaţiei. „Aceasta arată clar că grupuri de paramilitari s-au infiltrat în aceste manifestaţii”, a declarat el.

Reprezentanţi religioşi şi mai multe partide s-au reunit duminică într-o biserică din Belfast pentru a încerca să pună capăt acestor violenţe.

„Avem nevoie de calm şi de reflecţie. Avem nevoie ca oamenii să îşi păstreze cumpătul şi să reflecteze împreună”, a declarat Robin Newton, de la Partidul unionist democrat (DUP).

„Trebuie să găsim o ieşire, dar cum, nu ştiu”, a adăugat el, subliniind absenţa unor revendicări clare din partea manifestanţilor.

Michael Copeland, deputat al Partidului Unionist din Ulster, s-a declarat pesimist, în absenţa unui lider declarat al manifestanţilor: „Nu există, se pare, nicio persoană căreia să ne putem adresa”, a observat el.

Ulster s-a confruntat cu 30 de ani de violenţe intercomunitare între protestanţii unionişti şi republicanii catolici, susţinători ai unirii cu Irlanda, soldate cu 3.500 de morţi.

După acordul de pace din 1998, în provincie s-au produs incidente sporadice.