Isărescu despre majorarea salariilor: Atenţie cum le punem ca să încapă în carapacea economiei

„Salariile, inclusiv salariile minime, au crescut, în piaţă, indiferent că Guvernul a majorat salariul minim sau nu, au crescut într-adevăr şi salariile bugetarilor. Şi aici poziţia Guvernului are justificare: cum vreţi să oprim medicii să plece dacă nu prin majorări de salarii? Cum vreţi să diminuăm corupţia din spitale dacă nu prin majorări de salarii. Deci nu aţi găsit în materialele Băncii Naţionale bătălii pe această temă. Noi ce spunem: atenţie, atenţie, atenţie, prudenţă ca să vedem cum le punem de aşa manieră ca să încapă în carapacea economiei, în carapacea macroeconomică”, a spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a afirmat că piaţa forţei de muncă rămâne tensionată şi se înregistrează o majorare a costului unitar al forţei de muncă. În context, el a precizat că nu crede că cineva mai poate să oprească salariile în România iar important este ca acestea să fie temperate şi nu blocate.

„Mă exprim precum bunicul: băi nene băi uită-te şi tu, 50% creştere ( a costului unitar al forţei de muncă n.r.) Mai e de glumit cu asemenea creşteri de costuri. Poţi să visezi că ele nu se vor reflecta în preţuri? E greu. În orice caz, vă mai transmit un mesaj, apropo de un premier care zicea că dormim aici. Nici nu dormim şi suntem în această clădire, dar când vezi asemenea cifre nu poţi să visezi să spui nu are un impact. E foarte greu să găseşti pe partea cealaltă un compensator, cum este o creştere de productivitate sau o creştere de îmbunătăţire tehnologică care să echilibreze situaţia”, a declarat Isărescu.

Raportul asupra inflaţiei menţionează că dinamica anuală a costurilor unitare cu forţa de muncă pe ansamblul economiei s-a majorat în trimestrul IV 2017 (12,5%) comparativ cu cel anterior (8,5%), contribuţia majoră revenind avansului remunerării salariaţilor; dinamica productivităţii muncii, deşi a cunoscut o uşoară încetinire de ritm, a continuat să fie alertă, rămânând în apropierea valorilor înregistrate în ultimii doi ani.

Alte articole

BNR lansează moneda cu tema „145 de ani de la nașterea lui Mihail Sadoveanu”. Când va fi pusă în circulație

BNR atrage atenţia: consumul depăşeşte veniturile, adică românii cheltuiesc mai mult decât câştigă. Ar putea fi un indicator al revenirii muncii la negru

În acelaşi timp, ritmul anual de creştere a costurilor salariale unitare din industrie s-a temperat în intervalul octombrie 2017 – februarie 2018 comparativ cu trimestrul III, pe fondul câştigurilor mai ample în planul productivităţii muncii, însă ratele anuale consemnate de ramurile producătoare de bunuri de consum au continuat să se plaseze la valori net superioare mediei.

Potrivit Raportului asupra inflaţiei, rata anuală a inflaţiei IPC şi-a continuat traiectoria ascendentă pe parcursul trimestrului I 2018, până la 4,95% în luna martie, valoare ce depăşeşte limita superioară a intervalului asociat ţintei staţionare de 2,5% (ą1 punct procentual), confirmând însă prognoza din Raportul asupra inflaţiei anterior.

Din avansul de 1,6 puncte procentuale înregistrat în martie 2018 comparativ cu finele anului 2017, 1 punct procentual a avut ca provenienţa epuizarea efectelor statistice resimţite de rata anuală a inflaţiei IPC, asociate modificării unor impozite indirecte şi eliminării unor taxe nefiscale la începutul anului 2017. Acestora li s-au adăugat creşterile de preţuri din perioada analizată, vizibile atât la nivelul unor componente exogene ale coşului de consum (cele mai ample majorări fiind consemnate în cazul energiei electrice şi al gazelor naturale, cu o contribuţie de 0,5 puncte procentuale), cât şi în inflaţia de bază. La rândul său, rata medie anuală a IAPC s-a majorat sensibil, până la 1,9% în luna martie 2018, avansul faţă de valoarea din decembrie 2017 fiind de 0,8 puncte procentuale.