„Dacă sunt la această temă, a manierei în care abordăm un șoc extern de o asemenea amploare (aprecierea puternică a francului elvețian — n.r.), dați-mi voie să lămuresc trei abordări. Sper că sunt numai pripite sau create din confuzie, dar ele aproape au monopolizat dezbaterea publică și cred că au creat multe probleme de înțelegere în rândul opiniei publice”, a declarat vineri guvernatorul BNR, în cadrul conferinței de presă intitulată „Problema creditelor în franci elvețieni”.

În primul rând, șeful băncii centrale s-a referit la propunerea lansată în spațiul public de a fixa cursul leului de cel al francului, indiferent de celelalte valute, prin intervenții în franci elvețieni. Mugur Isărescu a explicat că o astfel de măsură este imposibil de adoptat în condițiile în care pe piața valutară internațională se stabilesc cotațiile în timp real între marile capitale ale lumii pe 0,001% (diferență de curs). „Apeși pe un buton și platformele de tranzacționare echilibrează cursurile. Păi cum să funcționeze o diferență de 20%? Deci, cu toate că aș spune că este este o fantezie la oră de seară la televizor…trebuie să lămurim…este nu numai nerealistă, este un vis, nu se poate face așa ceva”, a explicat Isărescu.

Alte Articole

Catinca Roman, dezvăluiri tulburătoare despre Petre Roman! ...

Super afacere. El este românul care și-a cumpărat 3 garsoniere ...

Fabulos: piața crypto, gata de decolare. Când ar putea ajunge ...

Isărescu:Conversia tuturor creditelor în franci la cursul istoric ar determina pierderi de 5,7 miliarde de lei

O a doua idee vehiculată în spațiul public la care s-a referit guvernatorul BNR este fixarea cursului leu-franc indiferent de consecințe. „Putem face asta! BNR intervine puternic, aduce cursul la nivelul de dinainte de 14 ianuarie. Prima consecință este că leul se apreciază la 3,7 lei/euro! Aș putea spune că este un scenariu horror datorită consecințelor sale”, a explicat Isărescu. El a precizat că o astfel de măsură ar duce la „amputarea” cu 20% a veniturilor exportatorilor, ar sugruma exporturile cu consecințe pe creșterea economică. În opinia sa, o astfel de măsură ar duce țara în recesiune puternică, cu creștere de șomaj, stimularea importurilor, iar deficitul de cont curent ar crește la 5 — 6 — 10% din PIB. „În aceste condiții leii din piață dispar, iar ce s-a întâmplat în 2008 ar fi o jucărie”, a mai spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a explicat și de ce Banca Națională nu a putut interzice creditele în franci elvețieni arătând că o astfel de măsură nu numai că ar fi fost în contradicție cu principiile de aderare la Uniunea Europeană, dar banca centrală a avertizat ce înseamnă libertatea dată de apartenența la spațiul UE. „Această libertate este echivalent cu libertatea de a călători într-o lume în care există terorism. Interdicția ar fi fost un fel de auto excludere din această zonă a convertibilității totale”, a mai spus Isărescu.

Referitor la creditul personal, guvernatorul BNR a amintit că s-au luat măsuri de restricționare, menționând doar majorarea ratei rezervelor minime obligatorii la valută la 40%.

Șeful BNR a atras atenția și asupra catalogării publice a francului ca „monedă toxică”, precizând că sintagma reprezintă un derapaj verbal regretabil. „Iar comparația francului cu rubla este antologică…probabil va face deliciul nostru ca bancul cu Lenin în Elveția”, a mai spus Isărescu.