CCR a luat joi în discuţie excepţia de neconstituţionalitate a art. 25 alin. 2 din Legea 176/2010 ridicată de deputatul Steluţa Cătăniciu.

Potrivit Agerpres, magistraţii au decis că interdicţia de a ocupa a funcţie pe o perioadă de trei ani în cazul celor declaraţi incompatibili sau în conflict de interese se aplică tuturor funcţiilor eligibile prevăzute de Legea 176/2010, şi nu doar funcţiei deţinute la momentul respectiv, aceasta fiind interpretarea dată sintagmei ‘aceeaşi funcţie’.

Alte Articole

O mămică a arătat mai mult decât trebuia când și-a dus ...

Rareș Bogdan, reacție în dosarul DNA: „Nu decid politicienii ...

Sorin Grindeanu, despre ancheta privind închirierea spaţiilor ...

CCR a statuat, potrivit sursei citate, că sintagma ‘aceeaşi funcţie’ de la art. 25 alin. 2 din Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice se interpretează în sensul ‘orice funcţie eligibilă’ dintre cele enumerate la art. 1 din acelaşi act normativ, unde sunt prevăzute toate categoriile de persoane, respectiv 39, care au obligaţia declarării averii şi intereselor.

Specialiştii susţin că această decizie a CCR presupune ca toţi parlamentarii care au fost declaraţi incompatibili în funcţiile elective ocupate anterior să-şi piardă mandatul, în aceeaşi situaţie aflându-se şi europarlamentarul Mircea Diaconu.

Mircea Diaconu îl REFUZĂ pe Iohannis să se întoarcă în PNL: Eu am tuns iarba, gata!

Andon a adăugat că decizia CCR, pe care el nu o cunoaşte încă, este o dovadă în plus „cât de ambiguu sunt redactate legile noastre”. „Dacă Legea ANI era clară, nu era nevoie de interpretarea dată de Curtea Constituţională”, a spus Andon.

Laura Ştefan, expert anticorupţie, susţine şi ea că Mircea Diaconu ar urma să îşi piardă mandatul în urma deciziei CCR. Ştefan spune că nu numai mandatul lui Diaconu ar trebui invalidat.

„Decizia de azi a CCR are un impact devastator asupra tuturor parlamentarilor care au fost declarati incompatibili sau in conflict de interese in functiile elective pe care le-au ocupat anterior. Este vorba de actuali parlamentari care au fost consilieri judeteni, consilieri locali, presedinti de consilii judetene sau primari. Toti cei care au fost incompatibili sau in conflict de interese in mandatul electiv anterior vor pierde mandatul de parlamentar. Va fi, dupa cum va spuneam, un cutremur in Parlament”, a scris Laura Ştefan pe Facebook.

Potrivit acesteia, din punct de vedere tehnico-juridic intrebarea la care a raspuns CCR a fost daca sintagma „aceeasi functie” se refera la aceeasi functie electiva (adica primarii intre ei, parlamentarii intre ei) sau se refera la oricare dintre functiile elective care fac obiectul legii.

Mircea Diaconu rămâne independent în Parlamentul European şi vrea un loc în Comisia de cultură

„CCR a decis ca „aceeasi functie” inseamna orice functie care intra sub incidenta legii ANI – in acord cu interpretarea data acestei sintagme de ICCJ si ANI. Parlamentul a avut ocazia sa transeze aceasta disputa atunci cand CCR a decis ca Parlamentul are obligatia sa adopte o interpretare legala in conflictul de natura constitutionala generat de situatia parlamentarului Akos Mora. Parlamentul nu a respectat aceasta obligatie, iar CCR a trebuit sa transeze direct aceasta chestiune prin decizia de azi”, a scris Ştefan.

În primavara acestui an, Curtea de Apel Bucuresti a decis ca Mircea Diaconu poate candida la alegerile pentru Parlamentul European, interpretand in sens contrar exact aceasta sintagma, „aceeasi functie”.

In baza acestei decizii a Curtii de Apel, Mircea Diaconu a putut candida la alegerile europarlamentare, desi exista o decizie definitiva si irevocabila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie privind incompatibilitatea sa.