Istoria alegerilor în cea de-a V-a Republică. Al doilea „Francois” socialist ajunge la Elysee

1958: Primele alegeri prezidenţiale ale celei de-a V-a Republici, singurele care s-au derulat prin sufragiu universal indirect. De asemenea, numai 81.764 de electori s-au înscris pe listele electorale. Generalul Charles de Gaulle a câştigat din primul tur de scrutin, obţinând un număr de voturi superior majoritîţii absolute a sufragiilor exprimate. rezultatele au arătat astfel: Charles de gaulle (Uniunea pentru noua Republică) – 78,51%, Georges Marrane (Partidul Comunist)- 13,03%, Albert Chatelet (Uniunea Forţelor Democratice) – 8,46%. rata de absenteism a fost de 0,58%.

1965: După referendumul din octombrie 1962, alegerile prezidenţiale s-au desfăşurat cu sufragiu universal direct. Charles de Gaulle obţine 55,20% din sufragii. Francois Mitterrand (Convenţia Instituţiilor Europene) obţine 44,80% din voturi. rata de absenteism a fost de 15,68%.

1969: După demisia preşedintelui Republicii, Charles de Gaulle, au fost organizate alegeri anticipate. Georges Pompidou (Uniunea pentru apărarea Republicii) a obţinut 58,21% din sufragii. Contracandidatul său, Alain Poher (centrul Democrat) a obţinut 41,79% din voturi. Absenteismul a fost de 31,15%.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

1974: Au fost organizate alegeri anticipate după moartea lui Georges Pompidou, care a fost singurul preşedinte al Franţei care a murit în timpul mandatului prezidenţial. Valery Giscard d’Estaing (Republicanii Independenţi) a câştigat alegerile cu 50,81% din voturi. Scorul a  fost extrem de strâns, Francois Mitterrand(Partidul socialist) obţinând 49,19% din sufragii. Absenteismul la vot a fost de 12,67%.

Alte articole

Mark Rutte, reacție după incidentul produs în spațiul aerian al Estoniei. Secretarul general al NATO laudă România

Tensiuni în USR. Nu tot partidul vrea să treacă în opoziție alături de Ilie Bolojan: ”Ar însemna să ne dezicem de Nicușor Dan” – SURSE

1981: Sunt primele alegeri prezidenţiale din Franţa care au loc după un mandat complet de 7 ani al preşedintelui Republicii. Francois Mitterrand (Partidul Socialist), obţine 51,76% din sufragii, iar Valery Giscard d’Estaing (Uniunea pentru Democraţia Franceză), 48,24%. Absenteismul înregistrat la aceste alegeri a fost de 14,14%.

1988: François Mitterand (Partidul Socialist) câştigă cu 54,02% în faţa lui Jacques Chirac (Uniunea pentru o Mişcare Populară), care obţine 45,98% din sufragii. Absenteismul a fost de 15,65%.

1995: Jacques Chirac  obţine victoria în alegeri cu 52,64% din voturi. Lionel Jospin (Partidul Socialist) obţine 47,36% din sufragii. Absenteismul este de 20,34%.

2002: 16 candidaţi au participat la această cursă prezidenţială, înregistrându-se astfel un record. Dar şi rata de absenteism a fost pe măsură, de aproximativ 30%. Şocul a venit abia în turul al doilea, în care a ajuns candidatul Frontului Naţional, Jean-Marie Le Pen. au fost organizate imediat mitinguri de protest pentr a-l înlătura pe candidatul extremei-drepte, iar alegerile au fost câştigate de jacques Chirac , cu 82,21% din sufragii. Le pen a obţinut atunci numai 17,79% din voturi, iar absenteismul a scăzut la 20,29%. 

2007: Nicolas Sarkozy (Uniunea pentru Mişcarea Populară) iese învingător cu 53,06%. Contracandidata sa socialistă, Segolene Royal obţine 46,94% din sufragii. Absenteismul a fost de 16,03%.
Ségolène Royal (Partidul Socialist) : 46,94%.

http://media.rtv.net/image/201205/w460/20120506phowww00212_68694300.jpg