Istoria alegerilor în cea de-a V-a Republică. Al doilea „Francois” socialist ajunge la Elysee

O scurtă istorie despre alegerile prezidenţiale din Franţa, în cea de-a V-a Republică instaurată în data de 4 octombrie 1958, este prezentată de France 24, reamintind cum au evoluat aceste alegeri. Hollande este primul preşedinte socialist după Francois Mitterrand (1988).

06 mai 2012, 18:56

1958: Primele alegeri prezidenţiale ale celei de-a V-a Republici, singurele care s-au derulat prin sufragiu universal indirect. De asemenea, numai 81.764 de electori s-au înscris pe listele electorale. Generalul Charles de Gaulle a câştigat din primul tur de scrutin, obţinând un număr de voturi superior majoritîţii absolute a sufragiilor exprimate. rezultatele au arătat astfel: Charles de gaulle (Uniunea pentru noua Republică) – 78,51%, Georges Marrane (Partidul Comunist)- 13,03%, Albert Chatelet (Uniunea Forţelor Democratice) – 8,46%. rata de absenteism a fost de 0,58%.

1965: După referendumul din octombrie 1962, alegerile prezidenţiale s-au desfăşurat cu sufragiu universal direct. Charles de Gaulle obţine 55,20% din sufragii. Francois Mitterrand (Convenţia Instituţiilor Europene) obţine 44,80% din voturi. rata de absenteism a fost de 15,68%.

1969: După demisia preşedintelui Republicii, Charles de Gaulle, au fost organizate alegeri anticipate. Georges Pompidou (Uniunea pentru apărarea Republicii) a obţinut 58,21% din sufragii. Contracandidatul său, Alain Poher (centrul Democrat) a obţinut 41,79% din voturi. Absenteismul a fost de 31,15%.

1974: Au fost organizate alegeri anticipate după moartea lui Georges Pompidou, care a fost singurul preşedinte al Franţei care a murit în timpul mandatului prezidenţial. Valery Giscard d’Estaing (Republicanii Independenţi) a câştigat alegerile cu 50,81% din voturi. Scorul a  fost extrem de strâns, Francois Mitterrand(Partidul socialist) obţinând 49,19% din sufragii. Absenteismul la vot a fost de 12,67%.

1981: Sunt primele alegeri prezidenţiale din Franţa care au loc după un mandat complet de 7 ani al preşedintelui Republicii. Francois Mitterrand (Partidul Socialist), obţine 51,76% din sufragii, iar Valery Giscard d’Estaing (Uniunea pentru Democraţia Franceză), 48,24%. Absenteismul înregistrat la aceste alegeri a fost de 14,14%.

1988: François Mitterand (Partidul Socialist) câştigă cu 54,02% în faţa lui Jacques Chirac (Uniunea pentru o Mişcare Populară), care obţine 45,98% din sufragii. Absenteismul a fost de 15,65%.

1995: Jacques Chirac  obţine victoria în alegeri cu 52,64% din voturi. Lionel Jospin (Partidul Socialist) obţine 47,36% din sufragii. Absenteismul este de 20,34%.

2002: 16 candidaţi au participat la această cursă prezidenţială, înregistrându-se astfel un record. Dar şi rata de absenteism a fost pe măsură, de aproximativ 30%. Şocul a venit abia în turul al doilea, în care a ajuns candidatul Frontului Naţional, Jean-Marie Le Pen. au fost organizate imediat mitinguri de protest pentr a-l înlătura pe candidatul extremei-drepte, iar alegerile au fost câştigate de jacques Chirac , cu 82,21% din sufragii. Le pen a obţinut atunci numai 17,79% din voturi, iar absenteismul a scăzut la 20,29%. 

2007: Nicolas Sarkozy (Uniunea pentru Mişcarea Populară) iese învingător cu 53,06%. Contracandidata sa socialistă, Segolene Royal obţine 46,94% din sufragii. Absenteismul a fost de 16,03%.
Ségolène Royal (Partidul Socialist) : 46,94%.

http://media.rtv.net/image/201205/w460/20120506phowww00212_68694300.jpg