Noul preşedinte, cel de al 12-lea din istoria Republicii Italiene, va fi succesorul lui Giorgio Napolitano, al cărui mandat pe şapte ani expiră la data de 15 mai.

Viitorul şef al statului italian va fi ales de adunarea „marilor electori”, în număr de 1.007, formată din toţi senatorii, deputaţii şi reprezentanţii celor 20 de regiuni din Italia.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Drama trăită de o tânără care nu se poate angaja din cauza ...

Cel puţin cinci morţi şi 33 de răniţi în sudul Chinei, ...

Calendarul instituţional prevede două votări pe zi, la orele locale 10:00 şi 16:00. Fiecare vot va dura circa cinci ore. Procesul de vot va continua până la alegerea noului preşedinte, sunt deci posibile scrutine şi duminică, dacă până atunci nu va fi ales viitorul şef al statului italian.

Pentru primele trei scrutine, este necesară majoritatea de două treimi din voturi, adică 671 de voturi. Începând cu cel de-al patrulea scrutin (vineri după-amiază), va fi suficientă majoritatea absolută, deci 504 voturi. Vor vota 630 de deputaţi, 319 senatori (inclusiv cei patru senatori pe viaţă) şi 58 de delegaţi regionali (trei pentru fiecare dintre cele 20 de regiuni italiene, cu excepţia regiunii Valle d’Aosta, care are un singur delegat).

Pe hârtie, coaliţia de centru-stânga condusă de Pier Luigi Bersani poate conta pe 496 de voturi, coaliţia de centru-dreapta, a lui Silvio Berlusconi, are la dispoziţie 270 de voturi, partidul de centru Alegere civică, fondat de Mario Monti, poate conta pe 70 de mari electori, iar Mişcarea 5 Stele a lui Beppe Grillo beneficiază de 163 de voturi. 

Dacă numerele sunt clare, nu este clară în schimb situaţia politică, scrie Agerpres citând ziarele italiene. Ultima mare noutate în politica italiană este acordul care a fost realizat miercuri seară între liderul de stânga Pier Luigi Bersani şi liderul de dreapta Silvio Berlusconi asupra numelui lui Franco Marini, candidatură care însă a creat o fractură în cadrul stângii.

Adunarea generală a Partidului Democrat (PD, de centru-stânga) s-a reunit miercuri seară la Roma pentru a vota candidatura lui Marini, fost sindicalist de stânga şi fost preşedinte al Senatului. Parlamentarii de stânga au votat în felul următor: 222 de voturi în favoarea lui Franco Marini, 90 de voturi contra şi 30 de abţineri.

Dacă Marini nu va fi ales la primele trei tururi de scrutin, la cel de al patrulea s-ar putea verifica „o mare surpriză” şi ar putea fi avansată candidatura fostului premier de stânga Romano Prodi, care însă nu va fi votat de coaliţia de centru-dreapta, din care fac parte partidul fondat de Berlusconi, Poporul Libertăţii (PdL, de dreapta), şi partidul populist Liga Nordului, potrivit La Repubblica. 

Mişcarea 5 Stele (M5S) a bloggerului Beppe Grillo a propus un alt candidat. După ce jurnalista Milena Gabanelli a renunţat la candidatura care fusese propusă pe Internet de susţinătorii mişcării lui Beppe Grillo, M5S a propus miercuri seară o altă candidatură, aceea a juristului Stefano Rodota, care va fi votat şi de principalii aliaţi ai lui Bersani, parlamentarii din partidul „Stânga, Ecologie şi Libertate” (Sinistra, Ecologia e Liberta, SEL), condus de guvernatorul regiunii Puglia, Nichi Vendola.

„Bersani-Berlusconi, acord asupra numelui lui Franco Marini„, scrie Corriere della Sera din Milano, care relevă că această candidatură este susţinută şi de partidul de centru „Alegere civică”, fondat de actualul premier italian, Mario Monti. Franco Marini, în vârstă de 80 de ani, fost secretar general al sindicatului de stânga Cisl, şi fost preşedinte al Senatului, are un profil instituţional care întruneşte şi preferinţele „marilor electori” din partidul Poporul Libertăţii (PdL, de dreapta), fondat de Silvio Berlusconi. 

„Marini este o personalitate cu mare experienţă politică, un bărbat care va putea înfrunta toate dificultăţile cu care se confruntă la ora actuală politica italiană şi este un nume care va putea asigura convergenţa necesară între stânga şi dreapta, având un profil în acelaşi timp popular şi social”, a declarat miercuri seară secretarul Partidului Democrat (PD), Pier Luigi Bersani. Dar numele fostului sindicalist nu îi convinge pe toţi susţinătorii PD; sute de alegători de centru-stânga au organizat miercuri seară la Roma o manifestaţie de protest, în cursul căreia au strigat: „Ruşine, trădătorilor, nu vom mai vota niciodată pentru Partidul Democrat!”.