Nelu plecase pe 27 decembrie 2025 spre Germania, în localitatea Aukrug, iar din 28 decembrie nu mai putuse fi contactat. Semnalmentele sale fuseseră transmise public, în speranța găsirii lui în viață.
Acum , este durere imensă într-o familie din comuna Ploscuțeni, județul Vrancea. Nelu-Iulian Logofeteasa, tată al unei fetițe de doar doi ani, s-a stins din viață la doar 22 de ani, la scurt timp după ce fusese dat dispărut. Iulian a avut parte de un destin tragic! La doar 22 de ani, tânărul a murit în prima zi din an. Familia îl plânge amarnic: „De astăzi e oficial, am rămas fără puiul meu drag”.
„La data de 31 decembrie a.c., polițiștii din cadrul Secției 4 Poliție Rurală Adjud au fost sesizați prin SNUAU 112 de către un bărbat, cu privire la faptul că nu mai are informații despre fiul său, LOGOFETEASA NELU, în vârstă de 22 de ani, domiciliat în comuna Ploscuțeni, sat Argea, județul Vrancea.
Tânărul a plecat la data de 27 decembrie 2025 către Germania, localitatea Aukrug, iar din 28 decembrie 2025 familia nu a mai reușit să ia legătura cu acesta.
Semnalmente: înălțime 1,75–1,80 m, greutate aproximativ 80 de kg, constituție atletică, față ovală, ochi căprui, păr șaten.
La momentul plecării, acesta era îmbrăcat într-un trening de culoare albastră, tricou alb și adidași de culoare deschisă.
Persoanele care dețin informații utile în vederea depistării acestuia sunt rugate să apeleze numărul unic de urgență 112 sau să anunțe cea mai apropiată unitate de poliție”, este comunicatul transmis de IPJ Vrancea.

În vârstă de doar 22 de ani, Iulian s-a stins din viață în Germania,unde plecase la muncă pentru un trai mai bun, dar nu s-a mai întors acasă. Informațiile din acest caz arată că tânărul a plecat în străinătate pe data de 27 decembrie, însă de pe 28 decembrie nimeni nu l-a mai putut contacta, motiv pentru care au fost distribuite mesaje pe rețelele de socializare, în speranța că va fi găsit.
Din păcate, însă, el a fost descoperit fără viață, anunțul fiind făcut chiar de către tatăl său: „De astăzi e oficial, am rămas fără puiul meu drag! A murit”.
Iulian avea o fetiță de doar 2 ani, care acum, din nefericire, a rămas orfană de tată. De asemenea, se pare, însă, că familia ar fi încercat să-l convingă pe tânăr să plece după Revelion, dar acestuia îi era teamă că-și va pierde locul de muncă.
„Cât a fost acasă, tot a primit mesaje de la patron să nu lipsească de pe 29 de la muncă…”, a spus tatăl tânărului, potrivit ziaruldevrancea.ro.
Până în acest moment, însă, nu se cunosc detalii despre cauza decesului, acest lucru urmând să fie stabilit de autopsie.
În 2026, se preconizează că alocația de cetățean va fi înlocuită de ajutorul social pentru venitul minim garantat. Câți bani ar putea primi românii stabiliți în Germania?
Conform Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă, peste 99% dintre cei 1,8 milioane de beneficiari de ajutoare sociale, care sunt angajați, dar sunt șomeri, respectă cerințele statului social.
Statistic vorbind, aceasta înseamnă că în fiecare dintre cele 2.057 de orașe ale Germaniei există nouă persoane care ar putea lucra, dar, de exemplu, ratează o programare la centrul de ocupare a forței de muncă sau nu reușesc să înceapă un program de angajare sau de formare.
Statisticile agenției pentru ocuparea forței de muncă nu dezvăluie câți dintre acești nouă nu sunt de fapt dispuși să accepte un loc de muncă – cei care „refuză total”.
Imaginea „șomerului de calibru olimpic care pur și simplu nu are chef să muncească” este greșită, spune sociologul Sell:
„Mai mult de jumătate dintre beneficiarii angajabili nu au calificări profesionale sau academice, probleme de sănătate mintală sau experiență în dependențe. Sunt potriviți doar pentru locuri de muncă necalificate. Nu există cerere pentru forța de muncă a acestor oameni.”
57% dintre toți respondenții au declarat că nu au căutat în mod activ un loc de muncă în ultimele patru săptămâni. Boala îi împiedică pe mulți să își caute un loc de muncă.
Problemele de sănătate reprezintă cel mai mare obstacol. 74% dintre cei intervievați au declarat că nu au putut să caute un loc de muncă din motive de sănătate.
Aproape jumătate dintre respondenți au declarat, de asemenea, că există puține locuri de muncă potrivite disponibile. 26% au declarat că situația lor financiară nu se va îmbunătăți, iar 22% au spus că sunt ocupați cu îngrijirea rudelor sau a copiilor.
Alte 11% au indicat că se descurcă cu locuri de muncă ocazionale.Mulți nu primiseră niciodată o ofertă de muncă de la centrul pentru locuri de muncă.
Studiul arată, de asemenea, că centrele de ocupare a forței de muncă nu sunt de mare ajutor multor beneficiari ai venitului minim garantat atunci când își caută un loc de muncă.
43% dintre respondenți au declarat că nu au primit niciodată o ofertă de muncă de la centrele de ocupare a forței de muncă.
Situația este doar puțin mai bună în ceea ce privește formarea profesională continuă: 38% au declarat că până acum nu au primit niciun sprijin în pregătirea pentru un potențial nou loc de muncă.
„Centrele de ocupare a forței de muncă trebuie să își reorienteze eforturile”, a explicat Roman Wink de la Fundația Bertelsmann. „Mai puțină birocrație, mai multă plasare a forței de muncă.”
Centrele de ocupare a forței de muncă trebuie să-i ajute pe oameni să găsească locuri de muncă potrivite.
Asistență socială mai bună decât venitul cetățeanului? Conform Fundației Bertelsmann, 1,8 milioane de persoane din Germania primesc în prezent venit de cetățenie.
Aceasta înseamnă că sunt înregistrate ca șomere și, prin urmare, în principiu, capabile să muncească.Fundația a interpretat rezultatele sondajului ca dovadă a necesității unei abordări diferite.
Dacă bolile cronice sau mintale nu oferă o șansă realistă de integrare pe piața muncii, „ar trebui luată în considerare o trecere de la venitul minim garantat la un sistem de sprijin mai potrivit, cum ar fi asistența socială sau pensia de invaliditate”, a declarat Tobias Ortmann, angajat al fundației.
În Germania, ajutorul social minim garantat, denumit Bürgergeld, oferă o sumă de bază pentru persoanele care nu au venituri suficiente. Un adult singur primește aproximativ 563 de euro pe lună, iar un cuplu primește câte 506 euro fiecare.
Citește și: Anomalie: Bunica are cardul de alimente încărcat, nepotul nu, deși stau în aceeași casă. În ce oraș?
Pentru tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani care locuiesc încă cu părinții, suma este de circa 451 de euro. Copiii beneficiază de sume diferite în funcție de vârstă: cei sub 6 ani primesc aproximativ 357 de euro, cei între 6 și 13 ani primesc 390 de euro, iar adolescenții între 14 și 17 ani primesc 471 de euro.