Iurie Leancă a declarat pentru Reuters că anexarea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea ‘ar putea creşte aşteptările’ în regiunea rebelă a Moldovei. Premierul moldovean a evocat integrarea europeană a ţărilor din fosta Iugoslavie şi în acest sens a făcut apel la Uniunea Europeană (UE) să facă mai mult pentru a ajuta ţara sa şi alte foste republici sovietice să se apropie în mai mare măsură de blocul comunitar, în condiţiile în care locuitorii acestora fie s-au săturat să aştepte strângerea relaţiilor cu UE, fie înclină mai curând spre aprofundarea legăturilor cu fostul stăpân de la Moscova.

‘Sper că nimeni nu ne contestă europenitatea’, a subliniat Leancă în interviul acordat la Chişinău agenţiei britanice de presă.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ultima dorință a lui Celine Dion. Artista suferindă încă ...

Pas uriaș pentru medicina globală! A avut loc al doilea transplant ...

Transnistria, notează Reuters, nu a fost recunoscută ca independentă de niciun stat, dar găzduieşte circa 2.500 de soldaţi ruşi şi o jumătate de milion de oameni – dintre care 30% etnici ruşi – care se consideră sub auspiciile Rusiei, o situaţie ce seamănă în mare parte cu cea a majorităţii etnice ruse din Crimeea.

Săptămâna trecută, generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al Forţelor aliate ale NATO în Europa (SACEUR), a făcut să sune clopotele de alarmă după ce a avertizat împotriva unei posibile acţiuni a trupelor ruse vizând preluarea controlului asupra Transnistriei, după anexarea Crimeii. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că nu vede niciun motiv de a lansa noi acţiuni dincolo de Crimeea, dar a spus şi că îşi rezervă dreptul de a-i proteja pe rusofoni şi pe compatrioţii săi, dacă se află în pericol.

Iurie Leancă (50 de ani) a afirmat în interviu că în ultimele luni au existat ‘o serie de provocări’ din partea Transnistriei şi a enumerat în acest sens presiunile asupra puţinelor şcoli din regiune care funcţionează după curricula din restul R.Moldova, asupra agricultorilor din zonele de graniţă şi manevrele unor ‘trupe paramilitare’ şi ale forţelor ruse staţionate în regiune.

‘Sperăm să nu existe decizii unilaterale ale conducerii acestei regiuni nerecunoscute care să destabilizeze situaţia’, a menţionat premierul moldovean.

Ţara sa se teme să nu urmeze după Georgia şi Ucraina ca ţintă a unei intervenţii militare ruse, pe măsură ce se apropie de UE. Apropierea de Uniunea Europeană este contrară planurilor lui Putin vizând crearea unui bloc comercial eurasiatic, condus de Rusia, care să rivalizeze cu Europa.

‘Urmărim evoluţiile, avem unele planuri pentru situaţii neprevăzute, dar nu putem face nimic pentru a rezista unui atac din exterior’, a spus Leancă. ‘Sper numai să aibă câştig de cauză o abordare raţională’, a adăugat el.

Fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici a fost înlăturat de la putere pe fondul protestelor declanşate de decizia sa din noiembrie anul trecut de a renunţa la Acordul de asociere cu UE în favoarea apropierii de blocul comercial al Rusiei. Armenia a renunţat şi ea la acordul cu UE, aminteşte Reuters.

În ceea ce-l priveşte, Iurie Leancă intenţionează să semneze acest acord până în vara acestui an, dar a avertizat că apetitul pentru integrare europeană al celor 3,5 milioane de locuitori ai Republicii Moldova – cei mai săraci din Europa, cu un venit mediu de 270 de dolari pe lună – a ‘slăbit’ încă dinainte de criza din Ucraina. Or, alegerile legislative prevăzute să aibă loc mai târziu în cursul acestui an ar putea marca o revenire a Partidului Comunist, pro-rus, îndepărtat de la putere în 2009.

‘Am crezut că avantajele aderării la Uniunea Europeană sunt evidente, dar nu este aşa’, a remarcat premierul de la Chişinău.

Leancă a făcut apel la UE să adopte faţă de Republica Moldova, Ucraina şi Georgia aceeaşi abordare ca faţă de statele din Balcanii Occidentali, cărora li s-a spus, într-o declaraţie din 2003, că viitorul lor este în mod ‘fără echivoc’ în interiorul blocului comunitar. Această perspectivă a contribuit la promovarea reformelor şi la reglementarea disputelor dintre foşti adversari, iar între timp Croaţia şi Slovenia au şi aderat la UE.

În schimb, notează Reuters, Republica Moldova stă sub auspiciile Politicii de vecinătate a UE, ce cuprinde fosta Uniune Sovietică, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, fără vreo promisiune explicită de aderare.

‘Cât timp suntem ţinuţi în această zonă cenuşie, incertitudinea va continua şi va fi foarte greu să le explicăm cetăţenilor moldoveni că avem nevoie de reforme dureroase, dar necesare, pentru că astfel vom ajunge undeva’, a arătat Leancă. ‘Acest undeva trebuie să fie foarte clar pentru noi’, a adăugat el.

Potrivit lui, reformele inspirate de UE şi ridicarea obligativităţii vizelor pentru moldoveni reprezintă cea mai bună oportunitate de a reglementa ‘conflictul îngheţat’ din Transnistria, pentru că astfel ‘Moldova ar deveni în cele din urmă mai atrăgătoare’ pentru cei din regiunea rebelă.

Totuşi, Republica Moldova se află într-o poziţie dificilă, prinsă între România, stat membru al UE, şi Ucraina instabilă, supusă unor provocări teritoriale şi dependentă de Rusia pentru aprovizionarea cu gaz. Un emisar rus le-a transmis de altfel moldovenilor în septembrie anul trecut, într-o ameninţare slab disimulată cu tăierea livrărilor de gaz: ‘Sper să nu îngheţaţi’. Tot atunci, Rusia a interzis importurile de vin din Moldova, invocând prezenţa de impurităţi, decizie ce a privat această ţară săracă de cea mai mare piaţă de desfacere a băuturilor alcoolice.

Iurie Leancă a declarat că îşi menţine speranţa că Rusia se va răzgândi, altfel, atât în ce priveşte vinul, cât şi în politica globală, Republica Moldova se va reorienta. Ruşii ‘ar trebui să aleagă între şampania franţuzească scumpă şi spumantul moldovenesc bun şi nu prea costisitor’, a spus Leancă. ‘Iar dacă nu obţinem din nou acces pe piaţa rusă, vom găsi o cale către pieţe noi’, a conchis premierul moldovean.