Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: „Suntem gata să furnizăm mai multe arme Ucrainei, recunoaştem urgenţa situaţiei”

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat joi că invazia rusă în Ucraina nu doar că a afectat securitatea în Europa, ci şi a "zdruncinat întreaga ordine internaţională"

07 apr. 2022, 18:48
Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: „Suntem gata să furnizăm mai multe arme Ucrainei, recunoaştem urgenţa situaţiei”

Într-o primă sesiune joi, membrii NATO se întâlnesc cu omologii lor din Ucraina, Georgia, Suedia, Finlanda, Australia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud şi Japonia. În plus, participă şi Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi securitate europeană, Josep Borrell.

„Aliații condamnă în totalitate crimele oribile împotriva civililor, pe care le-am văzut în Bucha și în alte locuri recent eliberate de sub controlul Rusiei. Toți responsabilii trebuie aduși în fața justiției și că statele membre ale NATO susțin eforturile pentru o anchetă internațională.

Suntem gata să furnizăm mai multe arme Ucrainei, recunoaștem urgența situației. E importat să înțelegem că e bine să nu detaliem despre ce arme este vorba, dar putem preciza că este vorba despre mai multe tipuri de arme defensive și putem vedea efectele lor pe teren în fiecare.

Orice încălcare a dreptului internațional este inacceptabilă, dar nu pot comenta cu privire la imaginile cu soldatul rus de militarii ucraineni, pentru că nu l-am văzut. NATO nu se va implica direct în războiul din Ucraina, cu trupe capabilități, dar sunt alte moduri în care putem ajuta Ucraina. Cea mai simplă cale ca războiul să înceteze este ca Putin să își retragă trupele din Ucraina dar trebuie să fim realiști și să spunem că nu sunt semnale care să indice așa ceva.

Acest război poate dura săptămâni, luni sau chiar ani. NATO va ajuta și alte națiuni partenere, inclusiv Georgia și Bosnia-Herțegovina, să-și consolideze rezistența și capacitatea de a se apăra
Cu cât războiul durează mai mult, cu atât crește riscul unei escaladări și acesta este obiectivul NATO, să prevină o escaladare.”, a spus Stoltenberg, secretarul general al NATO.

La sosirea sa la reuniune, ministrul grec de externe, Nikos Dendias, a asigurat că ţara sa va cere Curţii Penale Internaţionale să investigheze „crimele de război comise la Mariupol”.

Titulara portofoliului Externelor din Marea Britanie, Liz Truss, a subliniat că ţara ei pledează pentru interzicerea „tuturor importurile de energie rusească, sancţionarea cât mai multor bănci (ruseşti) şi intensificarea livrărilor de arme către Ucraina”.

Referitor la sancţiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei, ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky, afirmat că principiul „de bază” care ar trebui să „ghideze” blocul comunitar este „să se limiteze suma de bani pe care Europa o trimite Rusiei”, pentru că acei bani sunt apoi folosiţi pentru „războiul barbar şi oribil împotriva Ucrainei”.

„Orice sancţiune care reduce suma de bani pe care Europa şi lumea o trimit Rusiei este binevenită”, a spus el.

Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a subliniat că ţara sa a „sprijinit Ucraina cu diferite arme militare şi căutăm împreună cu aliaţii noştri cum putem să sprijinim Ucraina în viitor, într-un mod mai intens şi mai coordonat, pentru că are dreptul să se apere”, a spus ea, potrivit Agerpres.

Baerbock a precizat, însă, că această coordonare nu va fi realizată de NATO, iar armele trebuie trimise de fiecare ţară în mod individual.

Citeşte şi: Kievul face un nou apel: „Voi ne daţi arme, noi ne sacrificăm vieţile, iar războiul se limitează la Ucraina”

„Având în vedere activitatea comună a G7, este important să dăm clar de înţeles că rămânem uniţi în faţa crimelor de război la care am fost martori în ultimele zile”, a spus Baerbock, a cărei ţară prezidează acest Grup al celor mai dezvoltate şapte economii ale lumii, referindu-se la masacrul civililor din Bucea.

Şefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly, a declarat că „oamenii erau foarte sceptici privind posibilitatea de a-l sancţiona pe preşedintele rus Vladimir Putin şi am făcut-o. Oamenii erau sceptici că vom ajunge la familia lui şi o vom face”.

Suedia nu face parte din NATO, dar, la fel ca Finlanda, dezbate dacă să adere la Alianţă.

Ministrul suedez de externe, Ann Linde, a declarat că ţara sa nu va lua nicio decizie cu privire la NATO „fără o analiză exhaustivă”.

Şeful diplomaţiei finlandeze, Pekka Haavisto, a menţionat că opinia publică din ţara sa s-a schimbat „destul de repede” după invazia în Ucraina şi că o „majoritate clară a populaţiei” susţine acum aderarea la NATO.

El a explicat că guvernul său pregăteşte un document cu privire aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, care va fi prezentat parlamentului săptămâna viitoare, iar apoi textul va face obiectul unei dezbateri în cameră.

„În acelaşi timp, sunt sigur că o ţară candidată la NATO va primi o anumita protecţie din partea ţărilor Alianţei”, a spus ministrul finlandez.

La rândul său, şefa diplomaţiei australiene Marise Payne a declarat că ţara sa va impune „alte 67 de sancţiuni împotriva elitelor şi oligarhilor ruşi”.

Citeşte şi: Pentagonul face anunţul care îl va înfuria pe Putin. Trupele Rusiei pierd oraş după oraş în Ucraina

 


loading...