Preşedintele american vorbea despre procesul prin care Suedia și Finlanda au trecut după invazia rusească asupra Ucrainei pentru a se alătura alianței nord-atlantice. După cum a explicat Biden, președintele finlandez l-a sunat la scurt timp după începutul războiului și i-a cerut să se întâlnească.

Ulterior, Biden a vrut să vorbească despre deciziile luate de guvernanții suedezi dar, în schimb, a făcut o greșeală și a spus că Elveția ar urma să se alăture NATO. Cu toate acestea, președintele american a reacționat rapid și a pus gafa pe seama emoțiilor.

Alte Articole

S-au împlinit 10 ani de când băiatul lui Florin Călinescu ...

Jill Biden, cvatruplu vaccinată, depistată cu COVID. Cum se ...

Teroare pe șosele. O mașină autonomă, „inteligentă”, ...

„Am primit telefonul său (n.r al președintelui Finlandei), iar el a sugerat să-l sunăm pe președintele Elveției…”. a spus Biden înainte de a-și da seama de greșeala lui.

„Elveția, Doamne Sfinte, sunt foarte emoționat când vorbesc despre extinderea NATO… Suedia”, s-a corectat imediat Joe Biden.

În fapt, greşeala lui Biden este una destul de frecventa în rândul vorbitorilor de limbă engleză, Suedia fiind „Sweden”, iar Elveţia „Swizerland”.

Preşedintele american Joe Biden a lăudat joi aliaţii din NATO pentru creşterea investiţiilor în apărare, evidenţiind planul Germaniei de a-şi creşte cheltuielile militare cu 100 de miliarde de euro.

Citeşte şi: Preşedintele turc Recep Erdogan l-a întrebat pe Klaus Iohannis, într-o întâlnire la Madrid, ce mai face Gheorghe Hagi. Ce i-a răspuns preşedintele României

”Majoritatea dintre ei sunt pentru prima dată în grafic pentru a depăşi angajamentul nostru de 2% din PIB”, a spus Biden la o conferinţă de presă la finalul summitului NATO de la Madrid, făcând referire la orientările NATO ca statele membre să aloce apărării un buget de cel puţin 2% din PIB.

”Aliaţii de pretutindeni îşi intensifică creşterea cheltuielilor pentru apărare”, a remarcat preşedintele american, menţionând Slovacia, Republica Cehă şi Olanda.

Biden a spus de asemenea la conferinţa de presă că Polonia, România, Estonia, Letonia şi Lituania ”alocă mai mult de 2,5%, unele chiar 3%”, notează Agerpres.

Premierul britanic Boris Johnson a îndemnat la rândul său statele NATO să-şi crească cheltuielile militare, astfel încât până în anul 2030 să atingă pragul de 2,5% din PIB pentru bugetele alocate apărării.

Este nevoie de această creştere, a motivat Johnson, pentru că ţinta anterioară de 2% era ”dintr-o altă epocă”, cea precedentă războiului declanşat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Citeşte şi: Joe Biden, la finalul Summitului de la Madrid: „Nu ştiu cum se va termina acest război, dar sigur Rusia nu-şi va pune ambele picioare în Ucraina”