Jonas Ader, un apropiat al lui Orban, numit preşedinte al Ungariei

„În cadrul reuniunii grupului parlamentar luni seara, Viktor Orban l-a desemnat pe candidatul său la funcţia de preşedinte al republicii: Janos Ader”, a declarat liderul grupului parlamentar Janos Lazar în faţa jurnaliştilor.

„Ader este o persoană care va putea crea securitate şi previzibilitate”, a adăugat Lazar, subliniind că Orban se bucură de susţinerea completă a grupului parlamentar al Fidesz.

„Misiunea cea mai importantă a lui Ader va fi aceea de a solidifica noua Constituţie ungară”, a adăugat Lazar.

Noua Constituţie ungară a intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie şi este criticată pentru că este retrogradă. Ea face aluzie la Dumnezeu şi conţine o serie de legi supranumite cardinale, care concentrează puterea executivă în mâinile premierului Orban, în special în domeniile presei, justiţiei sau finanţelor.

Alte articole

Anunțul directorului CNAIR provoacă o reacție acidă în presa maghiară: ”Era de așteptat de la Trianon încoace”

Presa maghiară aduce acuzații grave României privind autostrada A7. Ce spun ungurii despre drumul construit de Umbrărescu

El a declarat, de asemenea, că votul privind noul preşedinte al republicii va avea loc la 2 mai.

„Faptul că am fost desemnat de Fidesz în funcţia de preşedinte al republicii este pentru mine o onoare, în ultimele zile am avut timp să mă confrunt cu importanţa provocării şi accept nominalizarea”, a declarat Ader într-un comunicat.

„Este ceea ce mi-a dictat conştiinţa şi loialitatea mea faţă de Ungaria”, a adăugat el.

Fostul preşedinte al republicii Pal Schmitt a demisionat în urmă cu două săptămâni după un caz de plagiat privind doctoratul său în 1992.

Janos Ader, în vârstă de 52 de ani, este în prezent eurodeputat. Între 2002 şi 2006 el a fost liderul grupului parlamentar a Fidesz şi este considerat un om de încredere al lui Viktor Orban.

Cel mai mare partid de opoziţie, MSZP şi-a exprimat dezamăgirea cu privire la această nominalizare.

„El a elaborat reforma sistemului judiciar, criticată dur de Comisia de la Veneţia, precum şi noua lege electorală … am fi preferat ca Fidesz să găsească o personalitate conservatoare, desigur, dar recunoscută şi reputată”, a declarat preşedintele MSZP Attila Mesterhazy.

Reforma sistemului judiciar şi noua lege electorală sunt două legi controversate, care au contribuit la „cimentarea” puterii Fidesz şi i-au adus Ungariei o procedură de infringement din partea UE.