Judecători CCR: Viitoarea Constituţie ar trebui să clarifice raporturile dintre puterile statului

Prezenţi la o dezbatere cu studenţii jurişti ai Universităţii din Suceava, judecătorii CC au fost solicitaţi să prezinte problematica ce ar trebui clarificată prin legea de revizuire a Constituţiei actuale.

Astfel, judecătorul CC Mircea Ştefan Minea a arătat că noul text constituţional ar trebui să prevadă clar raporturile între puterile statului, dar şi să găsească o soluţie pentru respectarea unor prevederi constituţionale cum ar fi emiterea ordonanţelor de urgenţă care trebuie să fie emise doar pentru probleme excepţionale.

„Poate Constituţia care va fi revizuită ar trebui să prevadă mai clar care sunt raporturile între Parlament şi preşedinte, între preşedinte şi prim-ministru. Ştiţi că am avut nişte litigii şi a fost adoptată o lege privind raporturile între Parlament şi Guvern şi această lege se află acum pentru a doua oară pentru controlul de constituţionalitate. Cred că ar trebuit făcut ceva astfel încât să fie respectate articolele constituţionale privind emiterea ordonanţelor de urgenţă”, a spus Minea.

El a arătat că o ordonanţă de urgenţă poate fi adoptată numai când există o situaţie extraordinară şi se justifică urgenţa prin textul ordonanţei şi necesitatea reglementării rapide a unei probleme sau a unui domeniu, precizând că nu pot fi adoptate ordonanţe de urgenţă în anumite domenii cum ar fi legile constituţionale, regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle cetăţenilor.

Minea a spus că de multe ori judecătorii CC au fost confruntaţi cu situaţii care arătau faptul că din dorinţa de a reglementa rapid, folosind calea ordonanţelor de urgenţă, s-au cam atins limite „într-o manieră uşor jenantă”, menţionând că toate guvernele care s-au succedat au abuzat de ordonanţele de urgenţă.

Judecătorul constituţional a mai arătat că există probleme şi în ceea ce priveşte textele privind intrarea în vigoarea a ordonanţelor de guvern, pentru că textul din Constituţie reglementează că ordonanţa de guvern intră în vigoare după publicare, iar Legea 24/2000 privind tehnica legislativă prevede că intră în vigoare la data publicării.

La rândul său, judecătorul CC Tudorel Toader a arătat că, deşi Constituţia are texte care reglementează principii generale care nu au născut controverse, nu înseamnă că acolo nu ar trebui să se umble, mai ales în ceea ce priveşte claritatea textelor.

El a arătat că, dacă se analizează articolele din Constituţie, se va observa că anumite reglementări au stârnit controverse, nemulţumiri, critici, obiecţii, excepţii, decizii cu unanimitate, decizii cu majoritate, decizii cu 5 la 4, decizii cu opinii separate, decizii cu opinii concurente şi că revizuirea ar trebui să se ocupe de aceste texte.

„Probabil că acolo unde au fost astfel de dispute, de controverse, nemulţumiri, de critici, este zona sensibilă a actualei Constituţii”, adăugând că revizuirea ar trebui să regleze mai bine, să stabilească raporturile dintre puterile statului, pe de altă parte să permită Curţii Constituţionale, în interpretarea Constituţiei, să verifice constituţionalitatea legilor mai coerent, mai deplin, mai convingător, dar şi ca în practica judiciară să se aplice textul de lege potrivit reglementării din Constituţie, iar nu în ultimul rând, legiuitorul, la rândul lui, să adopte legi conforme cu Constituţia.

„Cele mai sensibile zone ale Constituţiei sunt acolo unde judecătorii au avut opinii diferite, acolo unde puterile statului au avut controverse, acele 20 de conflicte juridice de natură constituţională între puterile statului, acolo unde decidenţii la nivel naţional au apelat la controlul de constituţionalitate”, a spus judecătorul constituţional.

Tudorel Toader a mai explicat că în urmă cu doi ani Comisia de la Veneţia a promovat o nouă metodă de interpretare a normei din Constituţie, vorbind de interpretarea contextuală.

„O normă juridică, o normă din Constituţie, se aplică de 22 de ani. Unul era contextul socio-economic, politic chiar din 1991 şi altul este contextul din 2013. Altul va fi contextul peste un an, doi, trei, dacă se va modifica sau nu Constituţia. Dar ea trebuie interpretată, ea trebuie aplicată, legile trebuie adoptate conform cu Constituţia. Aceeaşi Constituţie, şi majoritatea Curţilor Constituţionale au admis că perioada pe care am parcurs-o, de criză, e de natură să justifice restrângerea temporară a unor drepturi, cum ar fi drepturile salariale”, a spus judecătorul CC.

El a menţionat că actuala Constituţie îşi arată anumite limite, îşi arată anumite cerinţe şi nevoi de perfecţionare.

„E normal, ea este o lege vie, se aplică unei societăţi într-o dinamică extrem de accelerată. E o societate care în 23 de ani vrea să treacă de la un stat totalitar la un stat de drept, un regim în care drepturile şi libertăţile fundamentale să nu fie numai proclamate, ci şi garantate şi respectate şi înfăptuite de legiuitor în opera de legiferare, de noi în viaţa de zi cu zi”, a spus Toader.

Judecătorul CC Petre Lăzăroiu a adăugat că nu a văzut nici acum, în proiectul de revizuire a Constituţiei, foarte clar, forma de guvernământ în România, dacă este un regim prezidenţial, semiprezidenţial sau parlamentar.

„La noi nu s-a ajuns la un consens al forţelor politice care să spună foarte clar că România este republică parlamentară şi preşedintele este ales de Parlament, este republică semiprezidenţială ca la francezi şi atunci preşedintele este ales şi reprezintă o forţă”, a spus Lăzăroiu.

El a subliniat că la ora actuală România nu este nici republică prezidenţială, nici semiprezidenţială, nici parlamentară.

„Doar că prin textul Constituţiei preşedintele are prerogative. Curtea a fost chemată, nu de puţine ori, să se pronunţe care este de fapt modul de a împărţi prerogativele în stat. Nefăcând această distincţie clară, noi a trebuit să apelăm la interpretarea diferitelor texte din Constituţie atât în ceea ce priveşte prerogativele preşedintelui, cât şi ale Guvernului şi să spunem că, de facto, în România, preşedintele este şeful statului, prin celebra decizie în care am spus că reprezentarea României la organizaţiile internaţionale este de resortul preşedintelui”, a mai spus judecătorul constituţional.

Totodată, el a menţionat că, prin deciziile ei, Curtea Constituţională încearcă să corecteze ceea ce în Constituţie nu este clar exprimat.

„De cele mai multe ori, noi încercăm să corectăm ceea ce în Constituţie nu este exprimat foarte clar sau ceea ce, de multe ori, puterile între ele îşi arogă, una alteia, prerogativele”, a mai spus Lăzăroiu.