Judecătorii au cerut un supliment de expertiză în dosarul în care IPS Teodosie este acuzat că a obţinut pe nedrept fonduri UE

Un nou termen în dosarul în care Arhiepiscopul Tomisului este judecat pentru că ar fi obţinut pe nedrept fonduri europene a avut loc, marţi, la Curtea de Apel Constanţa.

Avocatul Arhiepiscopului Tomisului, Maria Vasii, a spus în faţa instanţei că expertiza realizată în acest dosar nu precizează dacă există baza legală pentru calcularea unui prejudiciu, nu s-a răspuns prin acel document cum au fost gestionate acele fonduri, dacă au fost nereguli în efectuarea plăţilor şi care ar fi sancţiunea în această situaţie, solicitând efectuarea unui supliment de expertiză.

De asemenea, procurorul DNA de şedinţă Nadia Zlate a fost de acord cu efectuarea suplimentului de expertiză, precizând că nu a fost stabilit în urma expertizei care este prejudiciul.

În aceste condiţii, judecătorul Cristian Deliorga a apreciat că este utilă şi concludentă efectuarea unui supliment de expertiză. Expertul va trebui să stabilească dacă în această cauză, raportat la documentele contabile din dosar, s-a înregistrat un prejudiciu în dauna APIA Constanţa şi care este valoarea acestuia.

Alte articole

Ambasadorul Rusiei la București s-a întâlnit cu ÎPS Teodosie la Arhiepiscopia Tomisului

STENOGRAME din Dosarul „Comandamentul Vlad Țepeș”. Agentul FSB de legătură susținea că limba rusă ar putea deveni a doua limbă oficială din România

De asemenea, suplimentul de expertiză urmează să constate dacă s-au înregistrat nereguli în efectuarea plăţilor şi care sunt sancţiunile prevăzute de lege în această situaţie.

Curtea de Apel a stabilit că onorariul provizoriu pentru realizarea suplimentului de expertiză este de 500 de lei, acesta urmând să fie achitat de către Arhiepiscopul Tomisului. Totodată, instanţa a dispus ca suplimentul de expertiză să fie efectuat până în 20 martie.

Următorul termen în acest dosar a fost stabilit pentru 26 martie.  

Procurorii DNA Constanţa au dispus trimiterea în judecată a lui Teodosie Petrescu, arhiepiscop al Tomisului, pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

De asemenea, au mai fost trimişi în judecată, în libertate, Ciprian-Ioan Cojocaru, Bogdan-Petrişor Malaxa, Gheorghe Nadoleanu şi Stere Beca, la data faptelor mandatari ai Arhiepiscopiei Tomisului, pentru folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete având ca scop obţinerea pe nedrept de fonduri europene, dar şi Aurelian Ştefan, la data faptei tot mandatar al Arhiepiscopiei Tomisului, pentru tentativă la aceleaşi infracţiuni.

Potrivit DNA, în perioada 2010 – 2016 Teodosie Petrescu, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului, împreună cu ceilalţi inculpaţi, a folosit şi prezentat declaraţii false în relaţia cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) în scopul de a primi fonduri europene.
“În documentele prezentate la APIA, inculpaţii au declarat, în mod nereal, că folosesc anumite suprafeţe agricole (peste 300 hectare), situate în zona denumită «Ferma 3» – Nazarcea (localitatea Lumina, judeţul Constanţa), având categoriile de folosinţă «vii pe rod cu struguri pentru vin»/ «vii pe rod cu struguri nobili pentru vin», în condiţiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafeţe agricole nu mai existau astfel de culturi”, arăta DNA.

De asemenea, procurorii anticorupţie au stabilit că un alt aspect fals prezentat în declaraţiile depuse a fost acela că s-au respectat normele privind bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC), printre care şi evitarea instalării vegetaţiei nedorite, în condiţiile în care respectivele parcele erau abandonate şi invadate cu astfel de vegetaţie pe toată durata formulării cererii şi obţinerii fondurilor.

“Faptele au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafaţă unică (SAPS), totalizând 1.392.964 lei, după cum urmează: în anul 2010 – 142.988,37 lei, în 2011 – 184.610,27 lei, în 2012 – 239.732,26 lei, în 2013 – 262.267,07 lei, în 2014 – 281.733,52 lei, în 2015 – 281.633,28 lei. În anul 2016 plăţile nu au fost autorizate, prin urmare, raportat la acel an, fapta a rămas în faza tentativei”, mai precizează sursa citată.

Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1.392.964 lei.