Judecătorul Stan Mustaţă, trimis în judecată

Judecătorul Stan Mustaţă este acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, şase infracţiuni de luare de mită, trafic de influenţă şi folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii care nu sunt destinate publicităţii şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

Magistratul de la Curtea de Apel Bucureşti care a decis arestarea preventivă judecătorului Stan Mustaţă şi a grefierei Mariana Curea reţine în motivare dispreţul manifestat de inculpaţi faţă de colegii oneşti şi creşterea riscului de popularizare în masă a ideii că dreptatea s-ar putea "cumpăra" şi că doar cei "neîndemânatici" mai cred în justiţie.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi a constat, din analiza actelor şi lucrărilor deja administrate până în prezent, suspiciunea rezonabilă că cei doi inculpaţi - Stan Mustaţă, judecător Secţia a II-a penală, şi Mariana Curea, grefier, ambii la Curtea de Apel Bucureşti - au săvârşit infracţiunile pentru care sunt urmăriţi penal, faptele fiind de o gravitate deosebită, potrivit Agerpres.

În acelaşi context, judecătorul a apreciat că măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiei, raportat la modalitatea de săvârşire a faptei şi la rezonanţa socială a unor asemenea activităţi infracţionale.

Citeşte şi INUMAN. Judecătorul Stan Mustaţă a cerut MITĂ şi de la familia unui copil UCIS în accident - STENOGRAME

"Fenomenul corupţiei reprezintă o ameninţare pentru democraţie şi drepturile omului, care erodează principiul echităţii şi al justiţiei sociale, punând în pericol însăşi stabilitatea instituţiilor democratice şi a fundamentelor morale ale societăţii, întrucât, Justiţia - ca instituţie, este în egală măsură un serviciu public, dar şi autoritatea statului care răspunde de aplicarea legii şi stabilirea adevărul într-o cauză, exclusiv pe baza actelor aflate la dosar. Normele constituţionale impun ca Justiţia să fie unică, imparţială şi egală pentru toţi cetăţenii", se arată în motivarea deciziei din 30 aprilie.

Instanţa consideră că onestitatea magistraţilor este o condiţie esenţială nu doar pentru înfăptuirea actului de justiţie, ci şi din perspectiva conservării nealterate a mijloacelor de 'ultimă instanţă' pe care statul trebuie să le aibă pentru contracararea fenomenului corupţiei sau cel puţin limitarea efectelor acestuia.

"Nu sunt de neglijat aspectele concrete rezultate din comiterea faptelor pentru care au fost formulate acuzaţii penale faţă de inculpaţii din speţă, constând în: perseverenţa infracţională pusă în evidenţă de săvârşirea mai multor infracţiuni care au presupus existenţa unei multitudini de acte materiale care definesc constituirea unei grupări criminale; încercarea de a atrage în activitatea infracţională a cât mai multor persoane, în calitate de mituitori sau cumpărători de influenţă; existenţa unor date evidente în sensul că înţelegerea infracţională statornicită, între participanţi, cu privire la săvârşirea unor fapte de corupţie de genul pentru care s-a reuşit administrarea probatoriului necesar pentru formularea unor învinuiri, este cu mult anterioară momentului în care a fost începută ancheta; întărirea convingerii mituitorilor sau a cumpărătorilor de influenţă cercetaţi pentru săvârşirea unor infracţiuni grave că ar fi putut obţine beneficiul unor hotărâri judecătoreşti favorabile, prin coruperea magistraţilor învestiţi să îi judece; alterarea prestigiului Curţii de Apel Bucureşti, unde inculpaţii din speţă erau salariaţi, întrucât facilitarea obţinerii unor hotărâri judecătoreşti la un nivel care are potenţialul de a oferi beneficiarilor soluţiilor încrederea că actul dorit nu mai putea fi supus ulterior controlului judiciar, dar şi cu consecinţa sporirii gradului de vulnerabilitate a sistemului judiciar; dispreţul manifestat de inculpaţi faţă de colegii oneşti, însă cu care, potrivit opiniei sus numiţilor, 'nu se poate vorbi' sau nu pot fi 'abordaţi' pentru comiterea unor fapte de corupţie; toate aceste elemente sunt de natură a potenţa efectele negative produse, prin creşterea riscului de popularizare în masă a ideii că dreptatea s-ar putea "cumpăra" şi că doar cei "neîndemânatici" mai cred în justiţie", se mai arată în document.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în sensul că, la luarea măsurii arestării preventive, este suficient să existe indicii - şi nu exclusiv probe indubitabile din care să rezulte vinovăţia inculpatului - că inculpatul a săvârşit infracţiunea. El arată că rolul acestei măsuri trebuie să fie acela de a permite clarificarea sau, dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor.

Citeşte şi Judecătorul Stan Mustaţă nu era mulţumit de averea sa, chiar dacă era consistentă. Vezi în ce consta

"Astfel, se are în vedere că noţiunea de pericol pentru ordinea publică nu trebuie înţeleasă doar ca o primejdie concretă şi imediată, constând în posibilitatea comiterii unor fapte penale grave, ci ea semnifică şi o stare de nelinişte, un sentiment de insecuritate în rândul societăţii civile, generată de rezonanţa socială negativă a faptului că inculpatul asupra cărora planează acuzaţia comiterii unor infracţiuni ce aduc atingere sănătăţii societăţii este cercetat în stare de libertate", se mai subliniază în motivare.

În 30 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a judecătorului Stan Mustaţă şi a grefierei Mariana Curea, acuzaţi într-un dosar de trafic de influenţă pentru soluţionarea favorabilă a unor cauze.