Jumătate dintre români consideră comunismul „un lucru rău”, cealaltă jumătate, „un lucru bun”

Procentul celor care sunt de părere că regimul comunist a fost „un lucru bun” creşte odată cu vârsta subiecţilor şi scade odată cu creşterea nivelului de educaţie, informează Agerpres.

Astfel, persoanele cu vârsta peste 65 de ani au răspuns, în proporţie de 51,7%, că acest regim a avut mai degrabă efecte pozitive asupra românilor, în timp 42,9% dintre aceştia au răspuns că a fost „un lucru rău pentru România”.

Tinerii însă, cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani, consideră numai în proporţie de 34,1% că regimul comunist a fost „un lucru bun”, peste 50% dintre tinerii intervievaţi (51,2%) afirmând că acest regim a avut mai degrabă efecte negative.

De asemenea, locuitorii din Banat-Crişana-Maramureş au manifestat cel mai scăzut grad de apreciere pozitivă a regimului comunist, comparativ cu alte regiuni, în timp ce la polul opus se află locuitorii din Moldova.

Alte articole

UMB rămâne fără contractul pentru o nouă autostradă din România

Statul român continuă să se împrumute masiv. Datoria publică a României se apropie de 60% din PIB

În ceea ce priveşte nivelul de trai în perioada regimului comunist comparat cu cel din perioada actuală, 44,4% dintre cei care au răspuns sondajului INSCOP consideră că se trăia mai bine înainte de 1989, 33,6% cred că se trăia mai rău, 15,6% că se trăia la fel, iar 6,4% nu au răspuns sau nu au ştiut să răspundă la această întrebare.

Distribuţia opiniei pe regiuni se păstrează în sensul unei aprecieri mai reduse a nivelui de trai de dinainte de 1989 în Banat–Crişana-Maramureş comparativ cu o apreciere mai ridicată în Moldova şi Bucovina.

Directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac, consideră că numărul mare de români care au o percepţie pozitivă asupra regimului comunist se datorează în primul rând faptului că aceştia sunt nemulţumiţi de măsurile asumate de guvernanţi de-a lungul timpului şi de efectele acestora.

„Volumul mare de respondeţi care indică aprecierea pentru regimul comunist şi nivelul de trai din acea perioadă poate fi explicat ca o consecinţă a nemulţumirii unei părţi a populaţiei faţă de rezultatele economice şi sociale ale celor aproape 25 de ani de regim capitalist-democratic, şi mai puţin printr-o valorizare în sine a regimului comunist din România, în condiţiile în care acesta s-a remarcat, mai ales în anii ’80, prin austeritate extremă: lipsa elementelor esenţiale ale supravieţurii, precum alimente şi căldură. Răspunsurile surprinzătoare ale românilor la aceste întrebări au mai multe explicaţii, una dintre cele mai importante fiind faptul legată de mitizarea unei perioade din urmă cu mai multe decenii, asupra căreia amintirile populaţiei sunt selective şi deformate de neîmplinirile prezentului şi ale trecutului mai apropiat”, susţine Remus Ştefureac, potrivit unui comunicat de presă remis marţi Agerpres.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului „Adevărul”, în perioada 7 – 14 noiembrie 2013, volumul eşantionului fiind de 1.055 persoane şi reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%, eşantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic.