Juncker laudă politica Angelei Merkel de primire a refugiaţilor: „Istoria îi va da dreptate”

„Asistăm, în sfârșit, la primele câteva progrese”, a declarat Juncker în interviul menționat, remarcând că numărul imigranților care sosesc din Turcia în Grecia este în scădere. El a avertizat însă că va necesita timp pentru ca „toate măsurile pe care le-am convenit în ultimele săptămâni și luni în Europa să aibă un efect”.

Președintele executivului comunitar a apreciat că este datoria unui șef de guvern să își apere politicile chiar și sub presiunea criticilor, pe care, s-a arătat el convins, Angela Merkel le va depăși.

„Politicile europene în privința migrației pe care ea și eu le urmăm vor avea câștig de cauză. Înseamnă forță politică să spunem că o putem face. Orice altceva echivalează cu capitulare în fața populiștilor”, a subliniat Juncker.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În același interviu, șeful Comisiei Europene a comparat determinarea Angelei Merkel de a-și promova ideile cu cea a fostului cancelar Helmut Kohl de a impune reunificarea germană după căderea Zidului Berlinului, în 1989.

Alte articole

Un șofer a fost amendat cu peste 6.500 de euro după ce a fost prins cu 700 km/h la volanul unui Opel Astra. Autoritățile au recunoscut abia după opt ani că radarul era defect

Tic-tac, tic-tac! Ministrul interimar al Finanțelor avertizează: ”31 iulie, un nou test de credibilitate economică pentru România”. Ce sa va întâmpla atunci

„Mă gândesc, înainte de toate, la politica vizionară de reunificare a lui Helmut Kohl. Istoria i-a dat dreptate și îi va da dreptate și Angelei Merkel”, a mai declarat Jean-Claude Juncker pentru Bild.

În acest context, un grup de 11 țări din Uniunea Europeană dispuse să accepte voluntar refugiați se vor reuni joi la Bruxelles pentru a discuta despre proiectul cancelarului german de repartizare a unui număr suplimentar de solicitanți de azil în Europa, direct din Turcia, în schimbul intensificării eforturilor depuse de Ankara în lupta împotriva migrației ilegale, transmite Agerpres.

Înaintea summitului european care se va deschide în cursul după-amiezii de joi, cancelarul german Angela Merkel și omologul său austriac Werner Faymann urmează să se întâlnească în jurul prânzului cu liderii a nouă țări europene, printre care și președintele francez Francois Hollande, dar și cu premierul turc Ahmet Davutoglu și cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la sediul de la Bruxelles al Reprezentanței Permanente a Austriei la UE.

„Reinstalarea” în Europa, în cadrul unui program al ONU, a unor refugiați aflați în prezent în Turcia va fi în centrul acestei reuniuni, a explicat o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, calificând Ankara drept ‘partener strategic în gestionarea crizei’ imigranților.

„Este singura cale absolut sigură, deopotrivă pentru a evita ca oamenii să traverseze în condiții periculoase (Marea Egee — n.r.) și pentru țările care primesc refugiați, deoarece cererile de azil vor fi examinate și verificate” înainte, în taberele de refugiați din Turcia, Iordania și Liban, a spus ministrul grec de externe, Nikos Xydakis, într-un interviu pentru AFP.

Liderii care se vor reuni joi vor discuta de asemenea despre un program de repartiție intra-europeană a 160.000 de solicitanți de azil din Italia și Grecia, program care întâmpină dificultăți în a fi pus în aplicare, și despre negocierile pentru expulzarea imigranților economici veniți dinspre Turcia, care ar trebui să se încheie în iunie, a adăugat el.

Confruntată cu imposibilitatea de a obține un consens european privind un mecanism durabil de repartizare a refugiaților, Angela Merkel încearcă de câteva săptămâni cel puțin să ralieze un grup de state la cauza sa, pe care mass-media l-a numit „coaliția țărilor voluntare”. Din aceasta ar face parte, printre altele, Belgia, Finlanda, Grecia, Olanda și Suedia.

Cancelarul german se află sub o mare presiune politică pe plan intern, în condițiile în care afluxul record de peste un milion de refugiați, înregistrat anul trecut în Germania, i-a atras critici atât din partea opiniei publice, cât și a propriului său partid, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), și a dus la scăderea popularității sale.

„Există un grup de țări” din UE „care s-ar putea arăta dispuse să accepte, pe bază voluntară, încă un contingent de refugiați” pe teritoriul lor, a explicat Angela Merkel săptămâna trecută.

Pentru aceasta trebuie „în schimb” ca Turcia, în prealabil, „să limiteze sau, pentru cei mai mulți, să împiedice migrația ilegală” spre Europa, a precizat ea.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), de la începutul anului și până pe 11 februarie, numărul imigranților și refugiaților sosiți în Europa a ajuns la 83.201, dintre care 77.303 au sosit în insule grecești venind dinspre Turcia. Majoritatea dintre ei intenționează să ajungă în vestul Europei pe așa-numita „rută balcanică”.

De la sfârșitul lunii noiembrie, este pentru a treia oară când se organizează o astfel de reuniune informală a țărilor care vor să contrabalanseze tabăra țărilor cu o poziție dură în această problemă, în prima linie în rândul acestora din urmă aflându-se Ungaria, care refuză să primească refugiați și care a ridicat garduri de sârmă ghimpată la frontierele sale.

Liderii acestor țări intransigente, reunite în Grupul de la Visegrad (Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria), urmează să se întâlnească de asemenea joi înaintea summitului.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, îi primesc totodată miercuri seară pe premierii Croației, Serbiei, Macedoniei și Sloveniei, țări situate pe „ruta balcanică” folosită de marea majoritatea a imigranților pentru a ajunge în nordul Europei.

Summitul european de joi și vineri ar urma să permită ajungerea la un acord pentru a se evita ieșirea Marii Britanii din UE, dar va aborda de asemenea și criza imigranților care afectează Europa, o criză fără precedent după ce de-Al Doilea Război Mondial.