Juncker: Ţările creditoare ale Greciei ar trebui să renunţe şi ele la o parte din datorii

Fără a avansa cifre, Jean-Claude Juncker consideră că, după un eventual acord (în curs de negociere) între Atena şi băncile private cu privire la renunţarea la 50% din datoriile greceşti, ţările creditoare vor trebui ‘să-şi pună întrebarea dacă nu ar fi nevoie şi de un ajutor public’. Jean-Claude Juncker, care este şi prim-ministru al Luxemburgului, consideră că obiectivul vizând reducerea datoriei publice a Greciei la 120% din PIB, nivel considerat sustenabil de Fondul Monetar Internaţional, ‘nu poate fi atins doar prin simpla reducere a datoriei private’

Cea de-a treia rundă de negocieri între autorităţile de la Atena şi creditorii privaţi are drept obiectiv ajungerea la un acord vizând schimbul voluntar de bonduri care ar rezulta în ştergerea a aproximativ 100 de miliarde de euro din datoria de 350 miliarde de euro a Greciei. Acordul ar presupune că creditorii privaţi ar accepta o reducere („haircut”) de cel puţin 50% a valorii nominale a bondurilor greceşti în valoare de 200 de miliarde de euro pe care le deţin.

Într-un interviu separat acordat joi cotidianului francez Le Figaro, acelaşi Jean-Claude Juncker a declarat că şi problema participării BCE la negocierile privind restructurarea obligaţiunilor elene este una ‘deschisă’. Până în prezent BCE a refuzat să participe la negocierile între guvernul grec şi creditorii privaţi, instituţia de la Frankfurt apreciind că o astfel de implicare ar afecta profund încrederea în Banca Centrală Europeană.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În luna octombrie 2011, liderii zonei euro au convenit un al doilea program de finanţare destinat Greciei, în valoare de 130 miliarde de euro, după ce estimările iniţiale potrivit cărora Grecia va putea reveni pe pieţele financiare în luna martie 2012 s-au dovedit mult prea optimiste. Însă acest plan depinde de succesul negocierilor între guvernul grec şi băncile şi fondurile de investiţii creditoare.