Cum motivează Pivniceru alegerea celor doi procurori propuşi la Parchetul General şi DNA

Potrivit unui document prezentat joi de Ministerul Justiţiei, Mona Pivniceru îşi motivează alegerea celor doi procurori propuşi pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), respectiv Direcţia Naţională Anticorupţie, în urma propunerilor făcute de o comisie de specialitate.

Pentru parchetul General, ministrul Justiţiei a explicat că l-a ales pe Tiberiu Mihail Niţu în detrimentul Elenei Hach pentru că aceasta, în planul ei managerial, „propune pentru problemele identificate soluţii exprimate generic, de tipul redimensionarea schemelor, remedierea deficitului de personal sau pentru a căror realizare sunt necesare demersuri complexe, implicând decizii ale altor instituţii”.

De asemenea, Pivniceru i-a reproşat Elenei Hach că a folosit o terminologie greşită când candidata a propus ‘conturarea unei politici fiscale” a Parchetului General, formula corectă fiind, însă, „politică bugetară”.

Ministrul mai arată că Elena Hach a propus soluţii care implică resurse dificil de obţinut în condiţiile crizei economice, în timp ce Tiberiu Mihail Niţu „se orientează spre rezolvări concrete, adaptate resurselor reale ale Ministerului Public şi circumscrise atribuţiilor procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

Alte articole

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, declarații privind pensiile speciale ale magistraților: „Să existe o uniformitate în ceea ce priveşte vârsta de pensionare”

Ministrul Justiției face anunțul care dă fiori reci pe șira spinării lui Călin Georgescu: „Dacă încalcă controlul judiciar, evident că sunt consecințe”

Printre soluţiile avansate de Niţu sunt enumerate „standardizarea procedurilor, normarea muncii, redistribuirea resursei umane deja existente, limitarea delegărilor, regândirea modului de utilizare a instituţiei preluării cauzelor”.

În cadrul interviului de selecţie, procurorul propus de Pivniceru pentru şefia Parchetului General a dat dovada unui „limbaj elevat”, „fără ca discursul său să devină rigid ori să creeze impresia unei excesive pregătiri prealabile”, mai susţine Pivniceru.

În plus, Pivniceru spune că l-a ales pe Niţu pentru că are o capacitate mai bună de a-şi asculta interlocutorul decât contracandidata lui, Elena Hach.

„Cea mai pregnantă diferenţă faţă de doamna procuror Hach Elena” este „aceea a unei mai mari disponibilităţi din partea domnului procuror Niţu de a asculta şi înţelege punctul de vedere al interlocutorului, fără a renunţa însă la apărarea, argumentată, a propriei opinii”, mai arată Pivniceru.

„Or, această trăsătură constituie o premisă esenţială pentru munca în echipă, indispensabilă într-un sistem de tipul celui al Ministerului Public, guvernat de principiul indivizibilităţii”, conchide ministrul.

Totodată, ministrul Justiţiei spune că în alegerea lui Niţu a ţinut seama şi de faptul că acesta va asigura continuitatea activităţii Ministerului Public, necesitate care a fost subliniată de Comisia Europeană, în Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pe justiţie.

Astfel propunerea lui Niţu la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) este „de natură să constituie o garanţie a ireversibilităţii reformei în justiţie, în condiţiile în care sub conducerea unei echipe din care acesta a făcut parte au fost înregistrate progrese subliniate ca atare şi în rapoartele de monitorizare a îndeplinirii condiţionalităţilor din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare”, concluzionează Mona Pivniceru.

La şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), ministrul Justiţiei arată că l-a propus pe Ioan Irimie în detrimentul lui Claudiu Constantin Dumitrescu, actualul şef al Departamentului de Luptă Anti-Fraudă (DLAF) al Guvernului, pentru că primul „a parcurs în mod firesc toate treptele din ierarhia parchetelor”.
„În plus faţă de contracandidatul său, domnul procuror Irimie Ioan are şi experienţa specifică activităţii în cadrul structurilor teritoriale anticorupţie”, motivează Mona Pivniceru.

De asemenea, ea arată că în proiectul managerial procurorul Irimie a avansat soluţii mai concrete decât ale contracandidaţilor: „înlăturarea neregulilor procedurale pentru a evita sancţionarea acestora de către instanţă, orientarea luptei anticorupţie spre domeniile vulnerabile şi cu precădere spre acelea cu privire la care nu există sesizări ale actelor de corupţie”.

În schimb, Pivniceru îi reproşează lui Claudiu Dumitrescu faptul că a prezentat ca soluţii proprii măsuri deja luate.
„Domnul procuror Irimie Ioan a propus obiective concrete, realizabile, fără a se afla în situaţia de a prezenta drept soluţii proprii măsuri care au fost deja luate (analiza cauzelor mai vechi de 6 luni, analiza achitărilor şi restituirilor, repartizarea obiectivă şi echitabilă a dosarelor, încheierea de protocoale de colaborare cu alte instituţii, menţionate de domnul procuror Dumitrescu Constantin Claudiu) sau aserţiuni legate de reglementări viitoare, fără legătură cu atribuţiile procurorului şef al Direcţie”, susţine Pivniceru.

Sub raportul calităţilor personale, ministrul Justiţiei remarcă în cazul lui Irimie calmul şi ataşamentul faţă de DNA, în condiţiile experienţei procurorului în instituţie.

„Răspunsurile la întrebările domnului procuror Irimie Ioan din cadrul interviului legate de modalitatea de rezolvare a unei situaţii de criză, exemplificate în mod concret, au dovedit în mai mare măsură decât în cazul celorlalţi candidaţi (inclusiv domnul procuror Dumitrescu Constantin Claudiu) calm şi echilibru în abordarea problemelor, dar şi ataşament faţă de instituţia pe care intenţionează să o conducă”, îşi justifică ministrul alegerea.

În plus, experienţa lui Irimie de 34 de ani în sistem a constituit un avantaj faţă de contracandidaţii lui, ţinând cont că şi Comisia Europeană a ridicat necesitatea conducerii DNA de către un magistrat cu experienţă în structurile anticorupţie.

„În plus, faptul că propunerea de numire are în vedere un procuror care şi-a desfăşurat activitatea în cadrul structurilor anticorupţie ale Ministerului Public încă de la înfiinţarea acestora este de natură să constituie o garanţie a ireversibilităţii reformei în justiţie, în condiţiile în care echipa din care şi acesta a făcut parte a înregistrat progresele în rapoartele de monitorizare a îndeplinirii condiţionalităţilor din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare”, arată Mona Pivniceru.