Justiția s-a pronunțat în cazul dezvoltatorului imobiliar șantajat de Viorel Motoi zis Gongoi, fiul „Mamei Omida”: condamnare în primă instanță la închisoare cu executare. Cum era intimidat să dea taxă de protecție: „Să vedeți voi câte cuțite luați”

În 2021, DIICOT i-a trimis în judecată pe Viorel Motoi zis „Gongoi” și alți șase apropiați ai săi: Ionuț Ricardo Motoi, Alexandru Bogdan Motoi, Eduard Motoi, Loredana Selina Dumitru, Constantin Dumitru și Vlad Rustem, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, șantaj și lipsire de libertate.

Viorel Motoi zis Gongoi, fiul Mamei Omida, sub cinci ani de închisoare după ce a împărțit teroare în stânga și în dreapta

La momentul perchezițiilor, procurorii susțineau că gruparea acționa din 2017, vizând dezvoltatori imobiliari „în vederea comiterii infracțiunii de șantaj, respectiv, în scopul determinării prin constrângere a victimelor (…) la plata unor sume de bani pretinse de membrii grupării drept «taxă de protecție»”.

Citește și : Adolescent din Iași, condamndat după ce a jefuit un livrator pakistanez cu pistolul de airsoft

„Liderul direcționa ceilalți membri ai grupului la șantierul victimei pentru abordarea acesteia în moduri intimidatoare”, se arăta în rechizitoriu. În final, „victima era nevoită să se «înțeleagă» cu liderul grupării și să-i remită acestuia «taxa de protecție» impusă”.

Alte articole

Un interlop extrem de periculos, care a tăiat cu sabia un polițist, a fost prins în Norvegia și adus în țară. Cât va sta la închisoare

Makaveli, audiat de Poliţie, despre cum l-a şantajat Victoraş Micula pe Călin Georgescu. TikTok-erul neagă declaraţiile iniţiale VIDEO

Procesul s-a judecat la Tribunalul București, iar în august 2025 instanța a pronunțat prima sentință. Toți cei șapte acuzați au fost achitați pentru constituirea unui grup infracțional organizat.

• Viorel Motoi zis „Gongoi” a primit trei ani de închisoare pentru patru acte de șantaj, la care s-au adăugat 534 de zile dintr-o pedeapsă anterioară.
• Alexandru Bogdan Motoi a primit cea mai dură pedeapsă: opt ani și patru luni de închisoare, după contopirea condamnării pentru 134 de acte de șantaj și lipsire de libertate cu o altă sentință mai veche.
• Trei inculpați au primit pedepse cu suspendare între doi și trei ani, iar alți doi au fost achitați complet.

Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel București.

Cum era presat dezvoltatorul imobiliar să plătească

Documentele Tribunalului arată cum dezvoltatorii imobiliari erau presați să plătească. Într-un caz din 2020, Gongoi l-a chemat pe un antreprenor acasă și i-a cerut bani pentru a-i permite să continue construcția.

Dezvoltatorul i-a oferit 500 de euro, însă Gongoi a refuzat: suma reală cerută era de 1.000 de euro, apoi 20.000 de lei. Când victima a ezitat, interlopul a lansat amenințări explicite: „Să vedeți voi câte cuțite luați”.

Ulterior, Gongoi i-a spus prin telefon: „Uite de ce ți-am trimis mesaj urât! Pentru că tu ai vrut să-ți bați joc de mine, să mă degradezi! Când mi-ai lăsat 500 de euro pă masă ai vrut să mă degradezi pă mine”.

Din dosar reiese că Gongoi a folosit constant presiuni psihologice și amenințări. Într-o convorbire, acesta i-a transmis victimei: „(…) să moară toți copii mei dacă te mai iert nici pentru 100 de mii de euro (…) îți promit solemn că niciodată nu ai să termini blocu ăla de acolo fiindcă m-ai amenințat cu poliția”.

În altă discuție, interlopul se lăuda: „… să știi că întotdeauna am zece oameni de sacrificiu! Să n-am parte de toți copiii care-i am, dacă nu am cel puțin 12 nepoți de sacrificiu”.

Speriat, dezvoltatorul alertat poliția

Speriat de amenințările primite, dezvoltatorul a sunat la 112, unde a explicat situația: „Am avut neplăcerea să (…) cu niște oameni, acum o oră, îmi cere taxă de protecție, să-i dau 200 de milioane că dacă nu îmi dă foc la mașină (…) Nu vreau decât liniște și pace. Să-mi desfășor activitatea legal”. Operatorul de la 112 i-a oferit sprijinul Poliției și posibilitatea de a depune plângere.

În continuarea presiunilor, interlopul i-a spus direct victimei: „Tu n-ai știut să mă câștigi pe mine ca prieten, tu m-ai câștigat pe mine ca dușman! (…) faptul că m-ai deranjat cu privirea mie trebuie să-mi plătești! (…) Știi că io am inventat asta cu deochiatul și cu taxele de protecție, eu le-am inventat!”.

Victima a refuzat să-i dea bani și atacurile au continuat

Presiunile au continuat și asupra familiei și echipei dezvoltatorului. Într-o seară, sora victimei și avocatul firmei se aflau pe șantier, când dintr-o mașină a clanului Motoi a coborât un copil cu un mesaj clar: dacă nu plătesc suma cerută, mașina avocatului va fi incendiată.

Apărătorul a sunat imediat la 112: „Vă rog să notați un număr de auto. Clientul meu este în pericol. (…) O persoană este amenințată, clientul meu. Solicit ajutor poliției”.

Tot în aceeași seară, trei membri ai familiei Motoi s-au apropiat de șantier și au transmis alte amenințări: „Îți spun sincer, ieri am vrut să-ți dau foc la mașină! (…) era pregătit ăla micu al meu (…) să-l taie pe frati-tu de la picior în jos!”.

Dezvoltatorul a încercat să pună capăt șantajului, spunându-i lui Gongoi: „În concluzie, pentru că fac parte din generația tânără nu-ți dau niciun ban. (…) Dacă dumneata vrei de la mine taxe de protecție, stabor, astea se purtau în 90. Eu nu fac parte din generația aia și nu accept așa ceva”.

Refuzul a stârnit alte represalii. În noaptea de 25 spre 26 mai 2020, paznicul șantierului a apelat 112 după ce ghereta i-a fost atacată și camerele de supraveghere distruse: „Au vrut să-mi spargă camerele de filmare (…) vreo două mașini pline de golani (…) au trântit ușile și au fugit”.

Un al doilea datornic, transformat în victimă

Al doilea caz instrumentat de DIICOT privea un bărbat care a împrumutat bani de la clanul Motoi și a fost șantajat aproape doi ani. Tribunalul notează că victima a fost supusă „sistematic unor amenințări cu acte de violență, dar și acțiuni hărțuitoare”.

Între 2020 și 2021, bărbatul a fost nevoit să facă 12 transferuri bancare, însumând 28.150 de lei. Într-un episod, interlopii l-au forțat să intre într-un Audi A8, simulând lovituri pentru a-l intimida: „unde sunt banii pe care îi datorezi și de ce nu îi restitui?”, i-au cerut aceștia.

Judecătorii au stabilit că cel mai mare număr de acte de șantaj, 134, au fost comise de Alexandru Bogdan Motoi, motiv pentru care a primit cea mai grea condamnare.

Citește și : Milionarul român condamnat la 30 de ani de închisoare pentru instigare la omor, la un pas de eliberare. Dosarul unui imperiu criminal

Blocul de pe strada Apicultorilor, 44 – locul unuia dintre șantaje – a fost și subiect politic. În 2019, PUZ-ul a generat dispute în Consiliul Local Sector 1, iar în campania electorală din 2020, Clotilde Armand l-a prezentat ca exemplu de „așa nu”.

Totuși, în 2022, edilul a semnat autorizația de continuare a lucrărilor. Potrivit presei, proiectul era dezvoltat de Daniel Future Company SRL, deținută de frații Tatiana și Daniel Iordan și Beatrice Denisa Vlăsceanu.