Kelemen Hunor, critici dure privind reforma administrativ-teritorială. ”Vom lua măsuri împotriva ei cu toate mijloacele de care dispunem”

Kelemen Hunor critică dur ”schița” reformei administrativ-teritoriale, tot mai dezbătută în ultimele zile.

”O reformă bună ajută oamenii și nu dăunează comunităților locale. Dacă o reformă nu facilitează administrația și atacă drepturile comunităților maghiare, este o reformă proastă! Vom lua măsuri împotriva ei cu toate mijloacele de care dispunem”, a scris șeful UDMR, joi seară, pe Facebook.

În același context, Kelemen spune că reforma cu pricina ar fi ajuns, de la ”fuziunea municipalităților sub 1.500 de locuitori”, la ”planuri nechibzuite unul după altul”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

UDMR, adaugă liderul formațiunii, susține pe mai departe ca ”fuziunea să fie decisă printr-un referendum în fiecare localitate afectată”.

Alte articole

Primele două județe din România care au căzut de comun acord să se unească. Sorin Grindeanu: „Am fost sunat de doi președinți de consilii județene din sudul țării. Mi-au spus că nu mai stau după noi”

Kelemen Hunor, după paranghelia de la botezul lui Simonis jr: „Am rămas perplex. Nu poți să te afişezi atât de arogant”

”În Aiud, ne-am întâlnit cu viceprimarii UDMR care lucrează pentru un primar român. I-am întrebat ce ar însemna pentru ei o reorganizare a administrației.

Săptămâna trecută, am discutat cu liderii municipalităților din Torockó despre același lucru. Pe atunci, era vorba doar de fuziunea municipalităților sub 1.500 de locuitori, dar acum se prezintă planuri nechibzuite unul după altul.

UDMR insistă în continuare ca fuziunea să fie decisă printr-un referendum în fiecare localitate afectată”, a transmis, în aceeași postare, Kelemen Hunor.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri seară că reforma administrativă este deocamdată în stadiul unei propuneri pe care a făcut-o europarlamentarul social-democrat Dragoş Benea şi că nu a existat până acum o discuţie pe acest subiect în interiorul partidului.

„Să ştiţi că n-am avut această discuţie în partid. A fost o propunere pe care a făcut-o Dragoş Benea, să discutăm despre o reorganizare asemănătoare sau aşa cum au Curţile de Apel din România. Şi de aici, probabil, s-a dezvoltat această hartă”, a declarat Grindeanu.

Citește și Primarul din Cavnic se răzgândește după ce a amenințat cu independența Maramureșului: „Eram puțin nervos”. Acceptă inclusiv unirea cu Clujul, dar pune o condiţie

Liderul PSD a precizat că a discutat în cursul zilei cu şefii Consiliilor Judeţene de la Ialomiţa şi Călăraşi, iar aceştia i-au spus că ar vrea să-şi unească judeţele.

„Mi-au spus că au stat de vorbă şi că nu mai stau după ce facem noi şi că ei vor să îşi unească judeţele. Sunt două judeţe mici, de 200 şi ceva de mii de locuitori care nu fac faţă la ceea ce se întâmplă acum. PSD-ul cu toate riscurile îşi asumă această reformă, chiar dacă va avea de pierdut electoral”, a explicat Grindeanu.

Potrivit liderului PSD, reforma administrativă se face pentru servicii mai bune oferite cetăţenilor şi pentru costuri mai mici ale statului.

„Sunt localităţi mici în România care nu mai pot să se susţină din punct de vedere economic, care nu pot să facă proiecte europene, care nu pot să aducă cetăţenilor servicii publice de calitate, fiindcă nu au capacitatea administrativă să facă acest lucru. Este o reformă extrem de grea, poate e cea mai grea reformă pe care şi-o asumă cineva”, a adăugat Sorin Grindeanu.

Europarlamentarul PSD Dragoş Benea, coordonatorul grupului intern din partid pentru reforma administrativ-teritorială a României, a declarat luni că această reformă presupune un cost politic cert, pe care cei din PSD sunt pregătiţi să-l asume.

Potrivit lui Benea, 55 la sută dintre oraşe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, însă au, în schimb, o administraţie locală bugetofagă.

Eurodeputatul a prezentat o serie de criterii, pe baza cărora să se poată fundamenta o matrice a sustenabilităţii administrative şi a precizat că, în baza acestora, vor propune ca la nivelul fiecărui judeţ să se constituie un comitet judeţean de reorganizare, un vehicul instituţional construit în jurul instituţiei prefectului, alături de Consiliul Judeţean, Oficiul de Cadastru, Direcţia Judeţeană de Statistică, Inspectoratul Şcolar, Poliţia, Direcţia Agricolă care vor transmite propunerile de reorganizare.

După parcurgerea tuturor acestor etape, se va genera primul document de reorganizare administrativ-teritorială a României din 1968 încoace, un document robust şi care să stea în picioare în perspectiva angajării răspunderii guvernului în faţa parlamentului, notează news.ro.

Citește și Vicepreşedintele PSD Dragoș Benea explică reforma administrativă. Maramureș și Satu Mare ar putea forma un singur județ: „Rezistenţa va fi peste tot, în toate partidele”