Kelemen Hunor a declarat că România nu se confruntă cu un risc de război direct și că exercițiile de mobilizare desfășurate de armată reprezintă doar proceduri obligatorii.
„Nu vom ajunge acolo. Deci eu cred foarte, foarte puternic că la un moment dat se va ajunge la o încetare a focului și după aceea, sigur, pe termen mediu, pe termen lung, la niște negocieri foarte complicate”.
Grindeanu, despre serviciul militar: „Guvernare pe TikTok, aşa vor unii miniştri să se afirme”
Privind exercițiile de mobilizare efectuate de Armată, Kelemen Hunor a afirmat: „Ce se întâmplă astăzi în România și peste tot în țările de pe flancul estic și nu numai, în această regiune, e doar un exercițiu obligatoriu care e făcut de Armata română sau armatele țărilor respective, dar nu e cu nimic mai mult. Deci nu trebuie să ne panicăm, nu suntem în pericol”.
Va exista probabil provocare în continuare, așa cum am avut în această perioadă de toamnă vară din partea Rusiei, cu drone, cu fel de fel de chestiuni. Războiul hibrid nu se oprește, războiul hibrid nu s-a pornit ieri alaltăieri, e o chestiune foarte veche deja, din păcate, dar nu există un pericol iminent și nu trebuie să ne panicăm că ne paște un război direct”, a mai spus liderul UDMR, duminică, la Antena 3.
Tinerii cu vârsta între 18 și 35 de ani se vor putea înscrie pentru a face serviciul militar voluntar. Guvernul a adoptat recent proiectul care stabilește condițiile și beneficiile pentru tinerii să participe, voluntar, la programul de pregătire militară de bază.
Serviciul militar voluntar este o perioadă de pregătire militară de 4 luni pe care o pot face bărbații și femeile cu cetățenia română, care au vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani. Astfel, timp de 4 luni, aceștia vor fi în grija Armatei și vor beneficia de toate condițiile pe care le primește orice militar în termen.
Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major General, a declarat într-un interviu pentru Euronews România, că tinerii care se vor înscrie pentru serviciul militar voluntar vor face o „pregătire militară generală, nu pe specialtăți.”
Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major General: „Este vorba de o pregătire militară generală, nu pe specialități, arme sau alte nivele de pregătire, o pregătire militară generală, adică să știe să tragă cu arma, să să orienteze în teren greu, să îmbrace un complet de protecție, practic, să cunoască baza pregătirii militare și o instruire corespunzătoare.”
Potrivit ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, Armata Română va pierde, în următorii trei ani, în jur de 350 de mii de rezerviști – care vor trece în retragere. Va recruta, în schimb, voluntari pe bani.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării: „Rezerva operațională este îmbătrânită, nu se mai face armată obligatorie în România de la 1 ianuarie 2007 și în fiecare an pierdem din această rezervă. De exemplu, în acest an, vor trece în retragere peste 120.000 de gradați soldați. La anul, încă 118.000, iar în 2027, încă 111.000.
Deci vorbim de aproximativ 350.000 de soldați și gradați care trec din rezervă în retragere, depășesc 55 de ani, din lege. Și e nevoie să întinerim rezerva.”
Un sondaj INSCOP publicat în septembrie 2025 arăta că trei sferturi dintre români au o părere bună în ceea ce privește introducerea stagiului militar pe bază de voluntariat în România. Astfel, 74.2% dintre români au o părere bună despre introducerea în România a stagiului militar pe bază de voluntariat. Numărul este în scădere, comparativ cu iulie 2025 când 79,4% aveau această părere. În schimb, 20,7% au o părere proastă privind stagiul militar voluntar, față de 15.1% în iulie 2015). De asemenea, 5.1% dintre persoane nu au știut sau nu au răspuns.
17.09.2025-BAROMETRUL-Informat.ro-INSCOP-Stagiul-militar-voluntar (1)Persoanele care vor să se înscrie în programul de pregătire militară voluntară trebuie să aibă cetățenie română, domiciliul în țară, să aibă cazierul curat și să treacă de procesul de selecție în urma căruia vor fi declarați apți din punct de vedere fizic și psihologic.
Programul va putea fi urmat de către cei care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă.
Înscrierea în acest program se face pe baza unui angajament semnat pe propria răspundere, prin care solicitantul, declarat apt în urma unui proces de selecție, consimte să îndeplinească programul de pregătire militară.
Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major General, a declarat într-un interviu pentru Euronews România, că serviciul militar voluntar ar putea începe chiar de la 1 ianuarie 2026, „dacă avem buget”.
Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major General: „Dacă avem buget, din punctul meu de vedere, chiar de la 1 ianuarie poate începe. Toate sunt resurse destinate apărării. Totul trebuie să funcționeze în concordanță cu legea bugetului de stat. Putem să angajăm cheltuieli de orice natură, fără să avem acoperire bugetară. Suntem în curs de fundamentare a necesarului de fonduri, cred că, până la începutul anului, vom crea toate condițiile pentru a desfășura un bun program de pregătire.”
Pe perioada celor 4 luni în care efectuează stagiul militar, voluntarii vor primi o soldă lunară de aproape 4.000 de lei. La finel, cine încheie programul de instruire primește 3 salarii medii brute (adică aproximativ 27.000 de lei)
De asemenea, pe lângă indemnizația lunară, pe timpul derulării programului, soldații/gradații voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare și de hrană, asistență medicală și medicamente. De asemenea, ei se vor supune prevederilor legilor și regulamentelor militare.
La finalul celor 4 luni de pregătire militară, tinerii care au participat la stagiul voluntar vor fi luați în evidență de centrele militare și vor fi introduși în rezerva operațională.
Numărul maxim de locuri disponibile pentru pregătirea militară în calitate de soldat/gradat voluntar în termen se aprobă anual, prin ordin al ministrului apărării naționale, în funcție de fondurile aprobate.
Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană.