Kelemen Hunor: Să ne spună şi majoritatea de ce consideră şi acum că maghiarii ar fi un factor de risc pentru securitatea naţională

„Să vorbim despre prejudecăţi, despre motivul pentru care credem că în 100 de ani s-a încercat asimilarea comunităţii maghiare de mai multe ori, în mai multe forme, prin mai multe mijloace. Să ne spună şi majoritatea de ce consideră şi acum, în 2018, că maghiarii din Transilvania ar fi un factor de risc pentru securitatea naţională. UDMR are datoria morală de a iniţia un astfel de dialog, chiar dacă acesta ar putea părea provocator”, a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, în deschiderea lucrărilor.

El a spus că, atunci când UDMR a anunţat organizarea unei serii de programe pentru 2018, nu a făcut-o cu scopul de a deranja pe cineva.

„Scopul este iniţierea unui dialog constructiv, la diferite niveluri ale societăţii. Nu putem împărţi trecutul, dar poate că, dacă vorbim sincer despre trecut, vom putea planifica şi viitorul nostru comun. Scopul nostru este de a vorbi deschis despre ceea ce s-a întâmplat în România cu minorităţile naţionale în ultimii 100 de ani, de unde am pornit şi unde am ajuns, ce anume s-a schimbat în viaţa noastră. Să spunem cine suntem – aceasta fiind şi o chestiune de identitate naţională – ce aşteptăm din partea majorităţii, care sunt obiectivele noastre. De asemenea, majoritatea să ne spună ce crede despre cum s-a raportat în ultimii 100 de ani la minorităţile naţionale, cum a reuşit sau nu să gestioneze această situaţie specială în care se află această ţară din 1918, în problema minorităţilor”, a arătat preşedintele UDMR, transmite Agerpres.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit lui Kelemen, unii consideră că este necesar să se vorbească despre prejudecăţile existente, chiar dacă acest subiect pare „dificil de abordat, poate chiar imposibil de judecat la rece pentru un istoric”.

Alte articole

Ilie Bolojan, scăpat de deficit şi de jaloanele PNRR, face glume la „Starea Naţiei”: „Hai, Sorine, guvernează!” VIDEO / Reacţia PSD

Tanczos Barna speră că UDMR va da un președinte în România: „Am zis că o să zboare porcul”. Ce spune despre suveranişti, alegerile din SUA şi deficitul de la buget

„Cel mai important ar fi să eliminăm prejudecăţile de ambele părţi. Majoritatea trebuie să accepte că are o responsabilitate faţă de minoritate; într-o societate democratică, întotdeauna majoritatea este responsabilă de soarta minorităţilor autohtone. Să încercăm, astfel, să proiectăm un viitor comun în această ţară. Pentru ca politicienii, sociologii, cei care se ocupă de planificarea viitorului, să poată contura un proiect de viitor, este foarte important să clarificăm măcar unele dintre dilemele istoriei”, a mai spus Kelemen Hunor.

În discursul său, liderul UDMR a mai făcut referire la lucrarea Academiei Române despre Transilvania care arată faptul că, în 2018, foarte mulţi sunt preocupaţi îndeaproape de istoria ultimului secol.

„Ne preocupă pe noi, minorităţile, comunitatea maghiară, îi preocupă pe cei care aparţin majorităţii şi, astfel, poate ajungem la un dialog. Nu ştim însă dacă va exista o finalitate în urma unui dialog, nu ştim dacă va exista un consens între istorici în legătură cu istoria noastră din ultimii o sută de ani”, a adăugat preşedintele Kelemen Hunor.

În programul conferinţei „Minorităţile naţionale din România după 1945” de la Târgu Mureş au mai prezentat studii senatorul Novák Csaba Zoltán – despre politica faţă de naţionalităţi în România între 1945-1989, Maria Dobrescu – despre cine sunt aromânii, Iuliana Galeş – despre 100 de ani de învăţământ cu predare în limba sârbă în România, Veress Ilka – despre grecii din Izvoarele în oglinda politicilor lingvistice faţă de minorităţi (1948-1989), Olosz Levente – cu privire la încercările de reconciliere între elita maghiară şi evreiască din Transilvania după Al Doilea Război Mondial.

De asemenea, au mai prezentat lucrări Liviu Rotman, despre evreii în România naţional-comunistă, Gidó Attila, cu privire la momentele de cotitură în istoria evreilor din Transilvania în secolul 20, Mictat A. Gârlan – un studiu despre intelectuali de limbă turcă în România comunistă, Hannelore Baier – „Politica duplicitară a statului comunist faţă de minoritatea germană mai ales în problema emigrării” şi Oana Burcea – „Atitudini ale corturarilor faţă de hrană după revenirea lor din Transnistria până în zilele noastre”.