Klaus Iohannis a semnat decretul, schimbare importantă pentru studenţii din străinătate şi pentru angajaţi

Klaus Iohannis a semnat decrete importante înainte de a pleca în weekend pentru a se relaxa la mini-terenurile de golf. Președintele a semnat vineri decretul privind promulgarea Legii pentru completarea art. 38 din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România.

Camera Deputaților a adoptat pe 17 septembrie legea prin care absolvenţii români ai unor universităţi din străinătate vor putea profesa în România, în specialitatea studiilor, fără niciun fel de restricţie.

Potrivit noii legi, pentru profesiile de auditor financiar, avocat, expert contabil şi contabil autorizat cunoaşterea dreptului român se face prin examen de admitere în profesia respectivă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Legea iniţiată de senatorii Robert Cazanciuc (PSD) şi Daniel Fenechiu (PNL) completează în acest sens articolul 38 din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România.

Alte articole

Carmen Iohannis nu se pensionează: mai predă un an la Sibiu

Vrei să-l admiri live pe Iohannis la golf? Sunt scoase la licitație terenuri de lângă clubul favorit al fostului președinte

Victor Ciutacu îi numără lui Iohannis terenurile de golf: Vila Lac 3 ar trebui redenumită Vila Lac „Trei Găuri”

„Până azi eram în situaţia absurdă ca tinerii români care doreau să se întoarcă acasă să fie nevoiţi să apeleze la instanţele de judecată pentru a putea profesa în domenii certificate de cele mai prestigioase universităţi din lume. Iniţiativa legislativă restabileşte normalitatea şi înlătură inechităţile care îi împiedică acum pe studenţii români să intre într-un corp profesional din ţară şi să profeseze pe baza diplomei de absolvire din străinătate recunoscute de Ministerul Educaţiei”, a scris Cazanciuc, pe Facebook, în ziua adoptării legii.

El a explicat că, până acum, profesiile reglementate stabileau prin norme proprii condiţii de admitere în profesie care de multe ori adăugă elemente în plus faţă de actul normativ de bază, cum ar fi dovada efectuării unor cursuri.

„Prin modificarea legii se elimină barierele artificiale în calea tinerilor români de mare valoare care doresc să se întoarcă în România pentru a trăi împliniţi acasă şi a contribui la dezvoltarea ţării şi la conectarea ei la cele mai importante valori şi tehnologii”, a mai arătat senatorul PSD.

Patronii care nu plătesc salariile la timp vor primi amenzi de până la 10.000 de lei. Ce spune legea promulgată de Klaus Iohannis

Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat luni Legea nr. 117/2021, care modifică și completează Codul Muncii (Legea nr. 53/2003), conform unui comunicat emis de Administrația Prezidențială. Această lege introduce sancțiuni severe pentru angajatorii care întârzie plata salariilor fără motive justificate, aceștia riscând amenzi de până la 10.000 de lei.

Noile modificări legislative au ca scop combaterea muncii part-time declarate necorespunzător și a fenomenului cunoscut sub denumirea de „plată la pic.” Legea definește „munca subdeclarată” ca fiind plata unui salariu net mai mare decât cel declarat în statele de plată și în documentele transmise autorităților fiscale, precum declarațiile lunare pentru contribuții sociale și impozite.

Legea prevede sancțiuni clare pentru întârzierea plății salariilor și alte încălcări ale Codului Muncii:

• Angajatorii care depășesc timpul de muncă stabilit în contractele part-time riscă amenzi între 10.000 și 15.000 de lei pentru fiecare salariat afectat, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 de lei.
• Acordarea unui salariu net mai mare decât cel declarat în statele de plată poate atrage amenzi între 8.000 și 10.000 de lei pentru fiecare angajat aflat în această situație, cu un plafon maxim de 100.000 de lei.
• Întârzierea plății salariilor cu mai mult de o lună de la data stabilită în contract sau regulamentul intern se sancționează cu amenzi între 5.000 și 10.000 de lei pentru fiecare salariat neplătit, cu excepția cazurilor în care angajato