Klaus Iohannis a aprobat cererea de urmărire penală a fostului ministru Sebastian Vlădescu în dosarul CFR

Președintele Klaus Iohannis a transmis, marți, ministrului Justiției cererea de urmărire penală a domnului Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe, în calitate de fost ministru al finanțelor publice în perioada august 2005-aprilie 2007, respectiv decembrie 2009-septembrie 2010, pentru faptele ce fac obiectul Dosarului penal nr. 89/P/2017 al DNA, se arată într-un comunicat al Preşedinţiei.

Sebastian Vlădescu este acuzat de săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) Cod penal rap. la art. 6 și art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal și art. 38 alin. (1) Cod penal, urmând a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările și completările ulterioare, luând în considerare și Decizia Curții Constituționale nr. 270/2008.

Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost înștiințat cu privire la formularea acestei cereri.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

DNA a cerut miercuri sesizarea preşedintelui pentru încuviinţarea urmăririi penale a fostului ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu, acuzat de două infracţiuni de luare de mită, anunţând că în acest dosar a început urmărirea penală şi împotriva fostului parlamentar Cristian Boureanu, a lui Ionuţ Costea, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, dar şi preşedinte al EximBank, şi a lui Constantin Dascălu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Infracţiunile de corupţie au fost comise în legătură cu încheierea şi derularea contractelor de reabilitare a liniei ferate Bucureşti – Constanţa, precum şi cu recuperarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) restante, pentru lucrări de reabilitare la o altă linie de cale ferată. Astfel, în perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora ar fi primit de la o companie străină, în baza unor înţelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor şi plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei Bucureşti-Constanţa, precum şi plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeaşi companie.

Alte articole

Carmen Iohannis nu se pensionează: mai predă un an la Sibiu

Vrei să-l admiri live pe Iohannis la golf? Sunt scoase la licitație terenuri de lângă clubul favorit al fostului președinte

Banii încasaţi ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăţi făcute de statul român şi erau achitaţi succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la compania C.N. C.F.R.), spun procurorii DNA.

Procurorii spun că activitatea infracţională s-ar fi desfăşurat în două etape – în perioada 2005-2014 şi în 2009-2014.

Citeşte şi: Dosarul privind reabilitatea liniei de cale ferată Bucureşti-Constanţa, înregistrat la DNA în 2017