Klaus Iohannis a avut discuţii cu liderii europeni la Bruxelles. Ce teme se dezbat la reuniunea informală

Şeful statului a participat, în debutul reuniunii, şi la discuţii la care au fost prezenţi şi alţi lideri europeni, printre care preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, premierul Italiei, Paolo Gentiloni, preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, premierul Luxemburgului, Xavier Bettel, cancelarul Austriei, Sebastian Kurz.

Preşedintele Iohannis a avut o discuţie şi cu premierul Danemarcei, Lars Lokke Rasmussen.

De asemenea, Klaus Iohannis le-a spus jurnaliştilor care sunt temele care vor fi discutate în cadrul întlnirii.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Una din ele priveşte alegerile pentru Parlamentul European de la anul.

Alte articole

Premierul Poloniei acuză Moscova că alimentează conflictul politic de la Varșovia. Medvedev vorbește despre o ”lovitură de stat”

Alertă majoră în Polonia. Premierul Donald Tusk şi ministrul Apărării, vizaţi de o tentativă de asasinat

„Prima din aceste teme se referă la alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor și modul în care vom gestiona la nivel european rezultatul alegerilor. Mai exact, cum vom construi sau cum vom vedea construcția listelor electorale, respectiv, ulterior, cum vom vedea alegerea Președintelui Comisiei Europene. În discuție au fost și alte teme legate de Parlament, care s-au cam estompat.

De exemplu, listele transnaționale, chestiune care în Parlament nu a găsit mulți adepți și cred că această discuție va fi mai degrabă mai scurtă. Însă este bine să discutăm aceste chestiuni, pentru a avea puncte de vedere apropiate. România s-a arătat deschisă pentru toate aceste discuții. Noi suntem de părere că soluția candidat de vârf sau ‘Spitzenkandidat’, cum se numește, nu este o variantă rea deloc, însă suntem de aceeași părere cu mulți alții că această metodă de a prezenta candidatul nu poate să ducă la un automatism în cadrul Consiliului, fiindcă Consiliul, conform Tratatului, are atributul de a hotărî asupra unei propuneri pentru Președintele Comisiei Europene.

Deci, încă o dată, acceptăm ideea de candidat de vârf, dar nu dorim ca prin acest lucru să se creeze un automatism la nivelul Consiliului European”, a declarat Klaus Iohannis, potrivit transcrierii oferite de Administraţia Prezidenţiale.

A doua temă este bugetul UE, mai ales în contextul Brexit.

„A doua chestiune, mult mai complicată, legată de bani, bugetul pentru perioada după 2020. Este oarecum o noutate faptul că se discută înainte să avem o propunere a Comisiei Europene. Cred că abordarea este bună. E nevoie de o minimă armonizare între pozițiile statelor membre, armonizare la modul, de exemplu, dacă vrem să alocăm mai mulți bani pentru următorul buget sau mai puțini, sau rămânem tot pe criteriul de 1% din PIB.

Deja se conturează că destul de multă lume este de părere că s-ar impune o ușoară, dar, totuși, o creștere a alocării pentru acest buget după 2020, fiindcă avem priorități care se cer finanțate și cred că este clar că aici vorbim despre gestionarea migrației, gestionarea frontierelor externe, cercetare, dar și despre teme care sunt extrem de importante – de exemplu, cum putem să încurajăm studenții să aibă acces la o educație de tip european, deci, evident, este vorba în primul rând de Erasmus.

Toate aceste lucruri vor fi discutate fără să avem pretenția să ajungem într-o singură ședință la un numitor comun, dar, personal, am salutat inițiativa de a avea această discuție pe buget înainte să avem o proiecție mai detaliată a Comisiei”, a mai arătat preşedintele.

Şeful statului s-a arătat interesat şi de poziţia statelor puternice ale UE legate de chestiunea bugetului. El se declară deschis unei contribuţii mai mari a României la bugetul UE.

„Suntem deschiși la această chestiune. Este clar că dacă vrem să rezolvăm mai multe programe europene, și ținând cont și de Brexit, unde, sigur, vom pierde ceva bani la buget, e clar că se poate doar prin și restructurare, dar fără a neglija domeniile clasice și importante.

De exemplu, coeziunea trebuie să rămână la fel de bine finanțată și la fel de importantă ca și până acum. Dar dacă vrem mai mult, trebuie să plătim un pic mai mult.

Discuția este în momentul de față dacă vrem sau nu vrem de principiu să ajungem de la 1% din PIB pentru aceste finanțări la ceva de ordinul 1,1 și încă ceva, deci vorbim de o creștere mică.

Jurnalist: Și din ce știți, mari contributori, precum Germania, cam cum se plasează pe problemă?

Klaus Iohannis: Exact asta vrem să aflăm astăzi, de aceea ne întâlnim pe această temă. Părerile, cel puțin informal, ce am putut să aflăm până acum, sunt încă destul de împărțite”.