Klaus Iohannis a cerut revizuirea structurală şi pe termen lung a posturii NATO pe Flancul Estic

Preşedintele Klaus Iohannis a participat joi, a reuniunea extraordinară a şefilor de stat şi de guvern din ţările membre NATO, care s-a desfăşurat la Cartierul General al NATO din Bruxelles. Reuniunea a fost convocată în contextul agresiunii militare ilegale a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi al consecinţelor negative ale acesteia asupra securităţii regionale, europene şi euroatlantice. Astfel, şeful statului a subliniat necesitatea „revizuirii structurale şi pe termen lung a posturii NATO pe Flancul Estic, având în vedere circumstanţele substanţial diferite faţă de momentul în care a fost proiectată actuala abordare privind Flancul Estic”.

Reuniunea s-a desfăşurat cu participarea preşedintelui Statelor Unite, Joseph R. Biden, fiind al doilea Summit extraordinar al NATO din acest an, după cel desfăşurat la data de 25 februarie 2022, arată comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

Alte articole

Victorie uriașă pentru Iohannis în războiul cu ANAF! Instanța a respins cererea Fiscului de a pune sechestru pe bunurile fostului președinte

Zi grea pentru Klaus Iohannis. Instanţa decide dacă pune sechestru pe bunurile fostului preşedinte

„În cadrul reuniunii, liderii Aliaţi au analizat impactul amplu al actualei crize asupra situaţiei de securitate pe Flancul Estic al NATO, inclusiv la Marea Neagră, precum şi asupra întregului spaţiu european şi euroatlantic. Discuţiile au reconfirmat unitatea şi soliditatea NATO şi a relaţiei transatlantice şi angajamentul ferm al Aliaţilor de a acţiona fără ezitare pentru apărarea colectivă, precum şi ataşamentul faţă de Articolul 5 al Tratatului de la Washington în ceea ce priveşte apărarea colectivă. Totodată, reuniunea la nivel înalt a setat priorităţile în pregătirea Summitului NATO de la Madrid, din iunie 2022, când se vor lua decizii strategice privind adaptarea Alianţei pe termen lung, inclusiv cu luarea în considerare a noului context de securitate, şi se va adopta noul Concept Strategic al NATO. Preşedintele României a salutat adoptarea, cu acest prilej, a Declaraţiei Comune a Şefilor de Stat şi de Guvern aliaţi, care reflectă pe deplin obiectivele şi interesele strategice ale României”, conform comunicatului de presă.

Şeful statului Klaus Iohannis a subliniat, la reuniune, faptul că întărirea prezenţei Aliate în România, la Marea Neagră şi pe întreg Flancul Estic, reprezintă un obiectiv strategic al ţării noastre, ca răspuns la implicaţiile agresiunii ruse asupra securităţii europene şi euroatlantice, iar această prezenţă consolidată trebuie să fie unitară, echilibrată şi coerentă, de la Marea Baltică la Marea Neagră. În acest sens, Preşedintele României a salutat decizia de creare a Grupului de Luptă NATO în România, alături de alte trei astfel de structuri, decizie susţinută prin demersuri active de către Preşedintele Klaus Iohannis şi de diplomaţia română în ultimele luni, care au solicitat accelerarea procesului de creare a acestui Grup de Luptă, şi menţionată de altfel în Declaraţia reuniunii.

Preşedintele României a evidenţiat, totodată, necesitatea revizuirii structurale şi pe termen lung a posturii NATO pe Flancul Estic, având în vedere circumstanţele substanţial diferite faţă de momentul în care a fost proiectată actuala abordare privind Flancul Estic, mai indică sursa citată.

Astfel, Klaus Iohannis a apreciat, în acest sens, propunerile concrete avansate de Secretarul General al NATO şi de către SACEUR cu privire la consolidarea Flancului Estic, pe termen scurt, mediu şi lung.

Prin urmare, „inclusiv în urma demersurilor României şi ale Preşedintelui Klaus Iohannis, Declaraţia reuniunii menţionează explicit decizia accelerării adaptării NATO la noua realitate strategică, mai periculoasă, inclusiv prin intermediul noului Concept Strategic care va fi adoptat la Summitul din luna iunie de la Madrid. De asemenea, în Declaraţie este inclus obiectivul României de întărire pe termen lung a posturii de descurajare şi apărare şi de dezvoltare a unei serii întregi de capabilităţi şi forţe pregătite, necesare pentru menţinerea unei descurajări şi apărări credibile. În acest scop, liderii aliaţi au decis să solicite autorităţilor militare ale NATO elaborarea unor propuneri concrete privind adaptarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare şi apărare, în perspectiva adoptării lor la Summitul de la Madrid”, conform sursei amintite.

În egală măsură, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat faptul că România va continua, la rândul său, să îşi îndeplinească în totalitate angajamentele care îi revin ca furnizor de securitate în regiune. În acest context, Preşedintele României a prezentat decizia ţării noastre de a spori cheltuielile de apărare de la 2% la 2,5% din PIB începând cu anul  2023 şi de a continua investiţiile în capabilităţile naţionale. Această creştere reflectă conduita responsabilă a României de a acţiona ca un Aliat angajat în apărarea valorilor şi principiilor euroatlantice, de a susţine o relaţie transatlantică puternică, permiţând, totodată, dezvoltarea pe mai departe a forţelor armate române şi crearea condiţiilor pentru implementarea deciziilor NATO legate de apărarea întregului Flanc Estic, inclusiv prin creşterea prezenţei Aliate în ţara noastră şi la Marea Neagră.

Şeful statului s-a referit şi la rezilienţa strategică a întreg spaţiului euroatlantic, în special din perspectiva întăririi relaţiei transatlantice, şi a salutat, inclusiv din acest punct de vedere, prezenţa Preşedintelui Joe Biden la actualul Summit extraordinar.

Liderii Aliaţi au discutat şi despre continuarea sprijinului concret acordat Ucrainei şi identificarea de noi modalităţi de susţinere a acestui stat. Preşedintele României a atras atenţia asupra necesităţii sprijinirii şi a celorlalte state partenere care au de înfruntat efectele crizei de securitate generate de Rusia şi asupra întăririi rezilienţei acestora, în special Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina.

„În context, preşedintele Klaus Iohannis a evocat rolul şi contribuţiile concrete ale ţării noastre şi ale cetăţenilor români faţă de Ucraina şi cetăţenii săi, menţionând efortul umanitar important al României, inclusiv în ceea ce priveşte hub-ul de la Suceava, operaţionalizat la 9 martie 2022, în scopul colectării şi distribuirii de ajutor umanitar atât Ucrainei, cât şi Republicii Moldova. Totodată, liderii aliaţi au decis, în cadrul reuniunii la nivel înalt, să prelungească mandatul Secretarului General Jens Stoltenberg cu un an, până în septembrie 2023. Preşedintele Klaus Iohannis a exprimat deplina susţinere a României pentru această decizie, arătând aprecierea ţării noastre pentru modul în care Secretarul General a acţionat la conducerea Alianţei, inclusiv în contextul crizei generate de agresiunea rusă asupra Ucrainei”, conchide sursa menţionată.