Klaus Iohannis, după şedinţa CSAT: "România e un stat care trebuie să-şi apere cetăţenii"

Klaus Iohannis, după şedinţa CSAT: „România e un stat care trebuie să-şi apere cetăţenii”

Preşedintele Klaus Iohannis declarat miercuri, după şedinţa CSAT, că Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru 2020 - 2024 vizează, pe lângă apărare, politica externă, ordinea publică, educaţia, sănătatea, economia, mediul, securitatea energetică sau cea cibernetică. Preşedintele a explicat că siguranţa cetăţeanului rămâne un element cheie.

RomaniaTV.net

27 mai 2020, 03:39

Klaus Iohannis, după şedinţa CSAT: „România e un stat care trebuie să-şi apere cetăţenii”

UPDATE declaraţii Klaus Iohannis: „Punctul central de pe ordinea de zi l-a constituit analiza noii Strategii pentru apărarea țării, pe perioada 2020-2024. Strategia a fost elaborată în contextul pandemiei. În aceste condiții speciale, relațiile de putere dintre actorii globali sunt perturbate, ceea ce sporește impredictibilitatea mediului internațional.

România a trebuit să facă faţă pandemiei într-un timp scurt, iar perspectiva evoluţiei ciclice a virusului obligă statul român să păstreze măsurile pe plan medical, al ordinii publice, pe asigurarea serviciilor publice şi mai ales în ceea ce priveşte creşterea rezilienţei economice.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Sondaj INSCOP – 60% dintre români cred că România a ...

Cei din PSD cer USR-ului să o excludă pe Clotilde Armand din ...

Noua strategie oferă răspunsuri privind prioritatea României de a asigura siguranţa cetăţenilor. Politicile publice din domeniul securităţii vor fi concepute având ca beneficiar final cetăţeanul. Pentru că românii trebuie să simtă că trăiesc într-un mediu sigur şi să aibă încredere că instituţiile îl apără şi protejează. Strategia pentru 2020-2024 operează cu acelaşi concept de securitate naţională extinsă, introdus şi definit în cel existent.

Strategia vizează dimensiuni precum politica externă, educaţia, sănătatea, economia, ordinea publică, mediul, securitatea energetică şi cibernetică. Am gândit această strategie ca pe un instrument care fundamentează o viziune şi o direcţie în materie de securitate naţională privind deopotrivă cetăţeanul, societatea şi instituţiile statului.

România este ţara care îşi apără valorile, interesele, simbolurile, dar şi bunurile naţionale şi interesele. Este o ţară care ştie să îşi apere patrimoniul, domeniile de excelenţă. Nu în ultimul rând, România contribuie la menţinerea securităţii colective şi la promovarea democraţiei şi libertăţii, alături de parteneri. Acestea presupun continuitate în angajamente. Este evident că parteneriatul strategic cu SUA, apartenenţa la UE şi NATO sunt reafirmate ca piloni ai politici noastre internaţionale.

Strategia 2020-2024 implică o nouă abordare, o abordare determinată de schimbarea de paradigmă de la nivelul global, care ţine cont de tensiunile din regiune, de proliferarea terorismului, de ameninţările hibride şi cibernetice.

Echilibrul dintre stat şi individ, ca beneficiar al securităţii, este important.

Siguranţa cetăţeanului rămâne un element cheie al abordării, statul având datoria de a identifica strategii sectoriale de protejare a sa.

Strategia încurajează colaborarea interinstituţională mai eficientă, inclusiv prin formarea unui grup de reflecţie strategică. Noua strategie se bazează pe o diagnoză clară a statului şi a instituţiilor. Doar cunoscuând în profunzime starea societăţii, pot fi bine definite ameninţările, riscurile şi vulnerabilităţile, din perspectiva securităţii naţionale.

Am acordat un rol central colaborării public-privat, cetăţean-comunitate şi civil-militar, pentru că parteneriatul cu românii şi comunitatea în ansamblu este metoda cea mai bună de a rezista în faţa noilor ameninţări. Documentul va fi transmis Parlamentului”

Militari mai puţini în teatrele de operaţii

„Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT au fost şi alte puncte la care mă voi referi pe scurt. Am aprobat forţele armate care pot fi puse la dispoziţie pentru a participa la misiuni în afara statului în 2021. Armata României va particpa cu 1940 militari şi civili la misiuni şi operaţii în afara ţării, cu 436 mai puţini decât anul acesta. Iar MAI va participa cu 841 militari şi poliţişti, cu 181 mai puţini ca în 2020.

Am aprobat dezvoltarea şi înzestrarea armatei până în 2026, în perspectivă. Fără o armată puternică nu avem un stat credibil”, a mai spus Iohannis.

Iohannis anunţă noi restricţii

„În finalul acestei declaraţii de presă, ţin să fac unele precizări legate de evoluţia epidemiei. Numărul de cazuri de infectare rămâne destul de constant, ceea ce înseamnă că ne menţinem încă pe un platou. Vom depăşi cu bine această etapă, dacă vom continua să rămânem vigilenţi şi responsabili. Vom scădea mult numărul îmbolnăvirilor şi vom face posibilă ridicarea cât mai rapidă a multor restricţii”, a declarat Klaus Iohannis.

Ştire iniţială: Klaus Iohannis a convocat o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei CSAT sunt incluse subiecte referitoare la: Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020 – 2024; forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2021 şi programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă.

În cadrul şedinţei CSAT vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale, a arătat Administraţia Prezidenţială.