Noul Cod al Muncii, promulgat de Klaus Iohannis. Modificări IMPORTANTE privind concediile românilor

Pe 3 decembrie 2014 Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, Legea pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003 – Codul muncii. VEZI AICI LEGEA DE MODIFICARE A CODULUI MUNCII

Principalele schimbări din Codul muncii se referă la durata concediului de odihnă anual sau la cel de maternitate. De asemenea, dacă staţi acasă pentru că vi s-a îmbolnăvit copilul, atunci acea perioadă se consideră perioadă de activitate prestată.

In prezent, potrivit Codului muncii, concediul de odihna „se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic”. Prin proiectul de act normativ se propune eliminarea acestei sintagme. Astfel, dispozitia respectiva va prevede doar ca durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective de munca aplicabile, potrivit NOULUI COD AL MUNCII.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

De asemenea, in noua legese mentioneaza ca, la stabilirea duratei concediului de odihna, perioadele de incapacitate temporara de munca, cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal si concediului pentru ingrijirea copilului bolnav sa fie considerate perioade de activitate prestata. Mai exact, initiatorii au propus ca durata concediului medical sa nu afecteze durata concediului de odihna.

Alte articole

CODUL MUNCII 2026. Poate fi obligat un angajat să-și găsească singur un înlocuitor pentru a putea pleca în concediu? Ce spune legea în 2026

Horia Georgescu indică cine ar fi tergiversat dosarul lui Klaus Iohannis: „A fost corupţie pură”

Daca incapacitatea temporara de munca, concediul de maternitate, concediul de risc maternal sau concediul pentru ingrijirea copilului bolnav vor interveni in timpul concediului de odihna, acesta se va intrerupe si salariatul isi va lua zilele neefectuate dupa iesirea din concediul medical, de maternitate de risc maternal sau pentru ingrijirea copilului. Daca acest lucru nu va fi posibil, zilele neefectuate din concediul de odihna vor fi reprogramate.

Totodata, in Codul muncii a fost introdusa si precizarea conform careia salariatul va avea dreptul la concediu de odihna chiar si in situatia in care concediul medical se intinde pe durata unui intreg an calendaristic. In aceasta situatie, angajatorul va fi obligat sa acorde concediul de odihna intr-o perioada de 18 luni, incepand cu anul urmator celui in care salariatul s-a aflat in concediu medical.

Citeşte şi O nouă ZI LIBERĂ pentru români. 24 ianuarie, declarată sărbătoare legală

Referitor la salariatii care, din motive justificate, nu-si vor putea lua integral sau partial concediul de odihna la care aveau dreptul intr-un an, angajatorii vor fi obligati sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni, incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual.

Potrivit prevederilor adoptate, se va mai stabili ca absentele nemotivate de la munca si concediile fara plata vor fi scazute din vechimea in munca. Exceptie vor face concediile fara plata pentru formare profesionala.

Potrivit Codului muncii, dreptul la concediul de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor, iar acesta nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari. Salariatii au dreptul la un concediu de odihna de cel putin 20 de zile lucratoare, iar acesta se efectueaza in fiecare an.

Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa doar la incetarea contractului individual de munca.

Citeşte şi ZILE LIBERE 2015: S-au stabilit sărbătorile legale pentru anul viitor

Pe 10 decembrie anul trecut liberalii au sesizat CCR cu privire la unele prevederi ale actului normativ.

„În primul rând, legea încalcă dispoziţiile art. 148 din Constituţia României, prin netranspunerea corectă a Directivei 2008/104/CE. Forma legii nu ţine cont de specificul activităţii societăţilor de muncă temporară care pun la dispoziţie personal nu doar în România, ci şi în afara României, prin detaşare, creându-se, prin utilizarea noţiunii de salariu în loc de remuneraţie sau venit, toate premisele distrugerii a peste 100.000 de locuri de muncă, a aproximativ 300 de societăţi de muncă temporară şi, în ultimă instanţă, a unui sector de activitate”, preciza la acea dată, purtătorul de cuvânt al deputaţilor liberali.

Alina Gorghiu menţiona şi că legea încalcă dreptul de proprietate al angajatorului, garantat de Constituţie.

Purtătorul de cuvânt al deputaţilor liberali arăta că grupul parlamentar al PNL a solicitat Curţii Constituţionale să constate că prevederile alineatelor (3) şi (4) ale art. 92, dar şi prevederile alin (2) şi (4) ale art. 145 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003 – Codul muncii sunt neconstituţionale.

Pe 17 decembrie anul trecut, Curtea Constituţională a României a respins sesizarea PNL cu privire la unele prevederi ale Legii pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003 – Codul muncii.