„Se instituie anul 2022 ca Anul Smaranda Brăescu, pentru celebrarea împlinirii a 90 de ani de la stabilirea recordului absolut la paraşutism, la data de 19 mai 1932, de către aviatoarea Smaranda Brăescu”, prevede legea iniţiată de premierul Nicolae Ciucă în calitate de senator.

Actul normativ stipulează că, începând cu 2022, pentru a marca personalitatea aviatoarei Smaranda Brăescu, se pot desfăşura anual ceremonii, în datele de 19 mai şi 2 octombrie, care pot fi organizate de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară şi din străinătate, prin derularea unor programe şi manifestări cu caracter cultural-sportiv, în colaborare cu organizaţii neguvernamentale.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Reacția incredibilă a unei cliente supărate pentru că nu ...

România, pe primul loc în UE la incidenţa şi mortalitatea ...

Citeşte şi: Calendar ortodox 14 ianuarie 2022. Sfânta Cuvioasă Nina, ocrotitoarea femeilor. Rugăciunea care îţi arată rezolvarea oricărei probleme

De asemenea, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot sprijini material sau logistic organizarea şi desfăşurarea programelor şi manifestărilor organizate, în limita fondurilor disponibile.

Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători, mai prevede legea.

Smaranda Brăescu, (n. 21 mai 1897, Hănțești, Buciumeni, Galați, România – d. 2 februarie 1948, Cluj, România) a fost prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7200 m la Sacramento, SUA), potrivit Wikipedia.

n timpul războiului a fost activă ca pilot în celebra „Escadrilă Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit. Semnatară, alături de alte 11 personalități (între care: generalul Aldea, prof. univ. dr. Grigore T. Popa), a unui memoriu prin care se condamna falsificarea alegerilor din noiembrie 1946, document înaintat Comisiei Aliate de Control, de fapt delegatului american, care l-a predat celui sovietic. A fost condamnată de comuniști la închisoare în contumacie, nefiind găsită în procesul „Sumanele Negre” ca făcând parte din Mișcarea Națională de Rezistentă [MNR] împreună cu comandantul Companiei de Misiuni Speciale din cadrul Batalionului Parașutiști căpitanul Mihai Țanțu și Victor-Ionel Sassu (ofițer parașutist).

Citeşte şi: EXCLUSIV Virgil Popescu explică, în direct la România TV, criza facturilor umflate la energie: „Săptămâna viitoare schimbăm legea. Toate facturile eronate se vor storna, fără penalităţi şi vom interzice debranşarea”