Klaus Iohannis a promulgat legea privind înfiinţarea Muzeului Holocaustului. Reacţia Israelului DOCUMENT

Muzeul va fi amplasat pe Calea Victoriei nr. 218 şi va fi finanţat de la bugetul de stat.

„Am promulgat această lege cu gândul la istorie, la prezent, dar mai ales la viitor. Acum 30 de ani, românii şi-au câştigat libertatea cu sacrificiul suprem. Printre visurile şi aspiraţiile celor care s-au jertfit pe baricadele ridicate cu braţele goale împotriva unui regim criminal a fost şi dorinţa de a nu mai trăi în minciună, adică şi de a putea scrie propria istorie. O istorie sinceră, adevărată, care să cuprindă atât faptele de vitejie, cât şi ce a fost greşit şi dezonorant în trecutul nostru. O asemenea moştenire, minunată şi tragică deopotrivă, a fost ascunsă nouă şi părinţilor noştri vreme de decenii întregi. Este vorba despre istoria evreilor români şi contribuţia lor inestimabilă la dezvoltarea ţării noastre, dar şi tragedia lor din al Doilea Război Mondial”, a declarat Klaus Iohannis, în alocuţiunea susţinută, la Palatul Cotroceni, la ceremonia publică de promulgare a legii privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România.

El a spus că moştenirea evreiască a îmbogăţit identitatea noastră, că patrimoniul evreiesc este reprezentativ pentru cultura naţională, iar viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România va avea misiunea de a-l pune în valoare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Avem aici, alături de noi, pe unii dintre ultimii supravieţuitori ai Holocaustului. Mărturisitorii celui mai cumplit episod din istoria noastră recentă poartă în suflet răni adânci. Ei şi semenii lor au fost persecutaţi pentru cine sunt, ce cred şi pe cine iubesc. Generaţiile tinere nu vor înceta niciodată să se întrebe cum a fost posibil Holocaustul. De asemenea, mulţi dintre noi am încercat să înţelegem ceea ce nu poate fi înţeles. Şi astfel, în mod natural, acest muzeu va fi poate nu un răspuns, ci, cum a spus cineva, un semn de întrebare. Ce a fost şi cum a fost posibilă uciderea de bătrâni, femei şi copii, închişi în trenurile morţii de la Iaşi, asasinaţi în Basarabia şi Bucovina ori aruncaţi în pustietatea de peste Nistru?”, a adăugat Iohannis.

Alte articole

Nicuşor Dan, mesaj pentru români într-o zi specială: „Este obligaţia noastră, rolul autorităţilor este să intervină”

Preşedintele a spus că misiunea fundamentală a viitorului muzeu este „aceea de a ne asigura că va fi protejată şi respectată memoria tuturor celor care, cu demnitatea călcată în picioare, căzuţi pradă frigului, foametei şi bolilor, au fost torturaţi şi, în final, ucişi”.

Potrivit preşedintelui, statul român demonstrează consecvenţă în îndeplinirea obiectivelor care vizează recuperarea memoriei Holocaustului, consolidarea educaţiei despre Holocaust şi combaterea antisemitismului.

„Prin realizarea acestui muzeu, România apără cu tărie istoria, moştenirea şi cultura celor care au contribuit la devenirea naţiunii noastre. Veţi fi cu toţii de acord că muzeul trebuie să fie o instituţie a viitorului, un aliat al educaţiei împotriva ignoranţei, o fortăreaţă a solidarităţii şi patriotismului civic în faţa intoleranţei, antisemitismului şi discriminării”, a afirmat Iohannis.

Şeful statului a susţinut că misiunea sacră a acestei instituţii va fi să afirme dreptul tuturor oamenilor de a trăi în demnitate.

„Muzeul va deschide, totodată, un nou capitol al asumării şi recunoaşterii trecutului istoric ca element fondator pentru înţelegere, progres şi pentru omagierea tuturor celor care au trudit pentru valorile României de astăzi”, a spus el.

Ambasadorul Israelului: România a dovedit că şi-a însuşit lecţia trecutului

Ambasadorul Israelului, David Saranga, a salutat promulgarea Legii privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România de către preşedintele Klaus Iohannis.

”Apreciez în mod deosebit sprijinul Preşedintelui, al Guvernului şi al Parlamentului în privinţa înfiinţării Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului. Acesta va constitui, fără urmă de îndoială, un instrument important în confruntarea capitolului întunecat al Shoah-ului în România. România este o ţară care nu numai că promite măsuri, ci una care şi adoptă o poziţie fermă împotriva xenofobiei, a rasismului, a discriminării. Trăim într-o perioadă în care xenofobia, antisemitismul, intoleranţa şi negarea Holocaustului sunt chestiuni problematice în Europa. România a dovedit pe deplin că şi-a însuşit lecţia trecutului şi a devenit un model şi un exemplu de bune practici pe plan european în acest domeniu”, a transmis, marţi, ambasadorul Israelului, David Saranga.

Porivit acestuia, în ultimii ani, autorităţile din România au depus eforturi remarcabile în promovarea educaţiei asupra subiectului Holocaustului, prin măsuri concrete.

”Informarea generaţiilor tinere cu privire la Shoah, promulgarea de legi ce interzic negarea Holocaustului, previn şi combat antisemitismul, precum şi obţinerea unei definiţii de lucru a antisemitismului sunt doar câteva exemple ale proiectelor de succes desfăşurate în România”, a mai transmis Ambasada Israelului.