Nicuşor Dan, mesaj pentru români într-o zi specială: „Este obligaţia noastră, rolul autorităţilor este să intervină”

Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat, joi, în alocuţiunea rostită la ceremonia prilejuită de Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor, că există încă în societatea românească discriminare, mentalităţi care trebuie corectate şi comunităţi încă defavorizate, iar aici este rolul autorităţilor statului să intervină pentru ca, din orice comunitate din ţară, orice persoană, şi în special copiii, să pornească în viaţă cu şanse egale. Şeful statului mai spune că este „obligaţia” românilor să-şi cunoască şi să-şi asume istoria, „tocmai pentru a nu mai face din nou aceleaşi greşeli”, adăugând că pare că acum societatea este „tentată” să nu-şi asume problemele şi să dea vina pe „cineva care este în exterior”.

Șefa CSM, după ce Nicușor Dan a reclamat ”debandada” de la pensionarea magistraților. ”Suntem și noi siderați, șocați de afirmația domnului președinte. Nici nu au cum să treacă colegii noștri data de pensionare”

„Este obligaţia noastră să ne cunoaştem istoria şi să ne asumăm istoria, tocmai pentru a nu mai face din nou aceleaşi greşeli pe care le-am făcut, şi ce s-a întâmplat atunci, ce pare că suntem tentaţi la nivelul societăţii să facem acum este să nu asumăm problemele noastre ca societate şi să găsim, să dăm vina pe cineva care este în exterior. Acesta este un fenomen asupra căruia trebuie să reflectăm şi asupra căruia trebuie, prin asumare, să-l corectăm”, a afirmat, joi, Nicuşor Dan în alocuţiunea rostită la ceremonia prilejuită de Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor.

Preşedintele mai spune că în societatea românească există încă discriminare şi mentalităţi ce trebuie corectate, precum şi comunităţi încă defavorizate.

Alte articole

Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Marcel Ciolacu, mesaje la comemorarea Holocaustului

Marcel Ciolacu, anunț de ultimă oră despre introducerea în școli a cursului „Istoria Evreilor. Holocaustul. ”Va contribui la consolidarea democrației. Statul nu mai trebuie să tolereze discursul urii”

„Revenind la prezent, cred că trebuie să recunoaştem că există încă în societatea noastră discriminare, că există mentalităţi pe care trebuie să le corectăm şi că există comunităţi care sunt defavorizate încă, şi aici este rolul autorităţilor statului să intervină pentru ca, din orice comunitate din ţara noastră, orice persoană, şi în special copiii, să pornească în viaţă cu şanse egale. Acesta este lucrul cel mai important pe care noi trebuie să-l facem, inclusiv dacă ne gândim la memoria celor care au murit”, a mai spus preşedintele Nicuşor Dan.

Nicuşor Dan, despre blocarea avizului pentru Muzeul Holocaustului, când era primar: Echipa de constructori şi arhitecţi, nerespectând tema de proiect şi valoarea arhitecturală a respectivului imobil, a propus demolarea lui

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, miercuri, despre blocarea avizului pentru Muzeul Holocaustului, atunci când era primar, că echipa de constructori şi arhitecţi, nerespectând tema de proiect şi valoarea arhitecturală a respectivului imobil, a propus demolarea lui, precizând că primăria nu a fost de acord, pentru că încălca regulamentul zonei protejate.

Preşedintele Nicuşor Dan a explicat într-o conferinţă de presă despre blocarea avizului pentru Muzeul Holocaustului, când era primar.

Preşedintele a arătat că prin 2017-2018 a fost promulgate o lege, prin care dat o clădire pe Calea Victoria pentru Muzeul Holocaustului, către Institutul Elie Wiesel.

”Institutul Elie Wiesel a făcut o achiziţie publică în partea Guvernului României. A făcut o achiziţie publică în care tema de proiect a fost restaurarea respectivei clădiri şi funcţionalizarea ei ca Muzeul Holocaustului. Această licitaţie a fost câştigată de o echipă de constructori şi arhitecţi, care a venit la Primăria Capitalei, au fost mai multe certificate de urbanist pe care le-a luat. Şi care, spre stupoarea noastră, în anul 2022, a venit cu o propunere în care, nerespectând tema de proiect şi nerespectând valoarea arhitecturală a respectivului imobil, a propus demolarea lui şi construirea în loc a unui imobil singur, cu care nu am fost de acord, pentru că încălca regulamentul zonei protejate”, a spus Nicuşor Dan.

EXCLUSIV Victor Ciutacu: „Nicuşor Dan îşi marchează teritoriul. Şpăguitorul de supraviețuire, promovat până la refuz, făcut vicepremier și însărcinat cu mulgerea și vânzarea prăvăliilor de stat, urma să fie anunţat marele candidat comun anti-PSD la Primăria Capitalei”

El a menţionat că au fost mai multe rânduri de discuţii şi au agreat, pe la jumătatea lui 2023, printr-un certificat de urbanist cu care toată lumea a fost de acord, ce anume să se păstreze, cam 5% din cladirea existentă, adică faţadele şi nişte scări interioare, putând ca în proiect să fie demolate nişte planşee, astfel încât nişte exponate mai înalte să poată să fie expuse, nişte chestiuni tehnice.

”După încă 4-6 luni a venit din nou echipa de arhitecţi cu un proiect care nu respecta certificatul de urbanist pe care noi l-am agreat. Ne cerea un alt certificat în care să demoleze şi mai multe lucruri. Asta este jumătate din problemă. Cea de-a doua jumătate din problemă este că acea construcţie din Calea Victoriei are nişte părţi care ţin de alţi proprietari, Transelectrica şi nu mai ştiu exact cine acum…Articolul 1 aliniat 1 din Legea 50 a construcţiilor spune că poţi să dai o autorizaţie numai pentru proprietar. Întotdeauna, când nu există un acord al proprietarului ca altcineva să funcţioneze în partea lui de clădire, autorizaţia nu poate să fie emisă şi problema asta de proprietate aparent banală nu a fost rezolvată încă de guvernul României, până în momentul în care eu am plecat din poziţia de primar. Pe scurt, asta este povestea cu Muzeul Holocaustului”, a arătat şeful statului.

Ilie Bolojan, mesajul în contextul marcării a 84 de ani de la Pogromul de la Iaşi: Acest eveniment tragic nu aparţine doar trecutului, ci reprezintă un avertisment asupra pericolelor urii, intoleranţei şi ideologiilor extremiste

Premierul Ilie Bolojan a afirmat, sâmbătă, într-un mesaj transmis în contextul marcării a 84 de ani de la Pogromul de la Iaşi, că acest eveniment tragic ”nu aparţine doar trecutului, ci reprezintă un avertisment asupra pericolelor urii, intoleranţei şi ideologiilor extremiste”.

”În aceste zile marcăm 84 de ani de ani de la unul dintre cele mai dureroase acte de violenţă din istoria modernă a ţării noastre – Pogromul de la Iaşi, care a cauzat peste 13.000 de victime. În acele zile tragice din iunie 1941, evreii români au fost asasinaţi cu o cruzime inimaginabilă, sub autoritatea unui regim care a încălcat flagrant orice principiu al umanităţii. A fost un act de violenţă sistematică, desfăşurat cu sprijinul unor structuri ale statului, care au sfâşiat nu doar o comunitate, ci însăşi fibra morală a statului, lăsând răni adânci în conştiinţa naţiunii române”, a arătat Ilie Bolojan, în mesajul său, transmis sâmbătă.

El a adus un omagiu, în numele Guvernului, memoriei victimelor Pogromului de la Iaşi. ”Acest eveniment tragic nu aparţine doar trecutului, ci reprezintă un avertisment asupra pericolelor urii, intoleranţei şi ideologiilor extremiste şi o lecţie dureroasă despre ce se poate întâmpla atunci când statul se transformă în instrument al urii, iar cetăţeanul este lipsit de protecţia legii. Comemorarea Pogromului de la Iaşi reprezintă, de asemenea, o parte esenţială a maturizării noastre democratice şi un angajament pentru garantarea, respectarea, protejarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, a afirmat premierul.

Potrivit acestuia, România a făcut paşi importanţi de la asumarea trecutului său. Au fost instituite mecanisme legislative pentru combaterea discursului instigator la ură, a negării şi distorsionării Holocaustului şi a manifestărilor antisemite şi a fost consolidat învăţământul despre Holocaust, cel mai recent prin introducerea disciplinei ”Istoria evreilor. Holocaustul” drept materie obligatorie. Implementarea corespunzătoare a Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură pentru perioada 2024-2027 va contribui la angajamentul continuu şi autentic al României în acest sens, a menţionat premierul.

”În numele Guvernului României, doresc să reiterez angajamentul ferm de continuare a eforturilor de combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură, de păstrare a memoriei trecutului şi de condamnare a negării şi distorsionării Holocaustului, precum şi pentru protejarea supravieţuitorilor. De asemenea, Guvernul României va rămâne un partener activ în eforturile globale de prevenire şi combatere a acestor fenomene”, a conchis el.