Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii 318/2015 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Prin actul normativ sunt modificate unele dispoziţii referitoare la stabilirea numărului zilelor – amendă, la determinarea cuantumului sumei unei zile – amendă, la individualizarea pedepsei, la procedura de aplicare a măsurii de internare medicală provizorie şi la procedura sechestrului.

Legea promulgată de către şeful statului are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi a Legii nr. 318/2015 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Alte Articole

Două mașini de Poliție sunt implicate într-un accident rutier. ...

Doi deputaţi ai PNL, parte din coaliţia de guvernare, au semnat ...

George Simion, despre posibilitatea de a candida la prezidenţiale: ...

Mai mulți bani de la Guvern pentru români. Premierul Marcel Ciolacu a semnat
Totodată, legea promulgată modifică unele dispoziţii referitoare la procedura de valorificare a bunurilor sechestrate.

Actul normativ modifică un alineat care prevede că „instanţa stabileşte numărul zilelor-amendă ţinând cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei. Cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se determină ţinând seama de veniturile totale şi activele totale cuprinse în situaţiile financiare anuale sau, după caz, în raportările contabile anuale, pe care persoana juridică are obligaţia de a le întocmi şi depune, potrivit legii, pentru exerciţiul financiar anterior trimiterii în judecată”.

De asemenea, „cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se determină ţinând seama de valoarea activului patrimonial la data trimiterii în judecată, în cazul persoanei juridice care: a) nu are obligaţia întocmirii şi depunerii, potrivit legii, a documentelor prevăzute la alin. (3); b) a fost înfiinţată în anul trimiterii în judecată”.

Legea promulgată de către preşedintele Iohannis mai prevede că „în cursul urmăririi penale sau al procedurii de cameră preliminară, dacă apreciază că sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, procurorul înaintează judecătorului de drepturi şi libertăţi sau judecătorului de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă o propunere motivată de luare faţă de suspect sau inculpat a măsurii internării medicale provizorii”.

Propunerea va fi însoţită de raportul de expertiză medico-legală psihiatrică din care să rezulte necesitatea aplicării măsurii internării medicale provizorii.

Totodată, judecătorul sesizat fixează de îndată termen de soluţionare a propunerii şi dispune aducerea cu mandat a suspectului sau a inculpatului.

BREAKING: Klaus Iohannis a semnat legea. Schimbări majore în Justiția din România
„Soluţionarea propunerii se face numai după audierea suspectului sau inculpatului, dacă starea sa de sănătate o permite, în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu. Când suspectul sau inculpatul se află deja internat într-o unitate de asistenţă medicală şi deplasarea sa nu este posibilă, judecătorul de drepturi şi libertăţi sau, după caz, judecătorul de cameră preliminară procedează la audierea acestuia, în prezenţa avocatului, în locul unde se află”, mai prevede actul normativ.

Participarea procurorului este obligatorie. „Suspectul sau inculpatul are dreptul ca la soluţionarea propunerii de luare a măsurii internării medicale provizorii să fie asistat şi de către un medic desemnat de acesta, care poate prezenta concluzii judecătorului de drepturi şi libertăţi ori, după caz, judecătorului de cameră preliminară. Suspectul sau inculpatul are dreptul să fie asistat de medicul desemnat de acesta şi la alcătuirea planului terapeutic”, mai arată sursa citată.

Judecătorul se pronunţă de îndată asupra propunerii, printr-o încheiere care poate fi contestată în termen de 5 zile de la 4 pronunţare.

Contestaţia nu suspendă punerea în aplicare a măsurii de siguranţă, mai prevede actul normativ. „Dacă admite propunerea, judecătorul dispune internarea medicală provizorie a suspectului sau inculpatului, luându-se, daca este cazul, măsurile prevăzute la art. 229. În cazul în care respinge propunerea, judecătorul poate dispune obligarea provizorie la tratament medical a suspectului sau inculpatului, dacă acesta se află în situaţia prevăzută la art. 109 alin. (1) din Codul penal”, conform sursei menţionate.

„Dacă după dispunerea măsurii s-a produs însănătoşirea suspectului sau inculpatului ori a intervenit o ameliorare a stării sale de sănătate care înlătură starea de pericol, la sesizarea procurorului ori a medicului curant sau la cererea suspectului ori inculpatului sau a unui membru de familie al acestuia, judecătorul de drepturi şi libertăţi sau judecătorul de cameră preliminară care a luat măsura sau, după caz, în faţa căruia se află cauza, dispune, prin încheiere motivată, în urma efectuării expertizei medico-legale psihiatrice, ridicarea măsurii internării medicale provizorii ori, dacă suspectul sau inculpatul se află în situaţia prevăzută la art. 109 alin. (1) din Codul penal, înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării provizorii la tratament medical”, mai indică sursa amintită.

Totodată, în cursul judecăţii, faţă de inculpat se poate dispune internarea medicală provizorie, la propunerea procurorului ori din oficiu, de către instanţa în faţa căreia se află cauza, în urma efectuării unei expertize medico-legale psihiatrice din care să rezulte necesitatea aplicării măsurii internării medicale provizorii.

În plus, în cursul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanţa de judecată care a instituit sechestrul poate dispune de îndată valorificarea bunurilor mobile sau imobile sechestrate, la cererea proprietarului bunurilor sau atunci când există acordul acestuia.